Evenimente juridice

INTEGRITATEA IN SPATIUL PUBLIC SI PRIVAT (video) – 2016, 20 octombrie

Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti
Moderator: Rodica Aida POPA, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție
Speakeri: Procuror General Augustin Lazăr, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Avocat Monica Livescu, Comisia Permanenta a UNBR; Ianfred Silberstein, Consilier BNR în cadrul Cancelariei BNR, Preşedintele Asociaţiei Europene de Drept Bancar şi Financiar – România; Avocat Maria Maxim, Senior Manager, Fraud Investigation & Dispute Service Ernst & Young; Avocat Mihai Acsinte, Chief Legal & Ethics Officer pentru societăţile Grupului Renault România

 

PROBLEME DIFICILE DE DREPT EUROPEAN – Consolidarea dialogului judiciar european-naţional din perspectiva noilor provocări (video) – 2016, 29 aprilie

Speakeri:  Prof. univ. dr. Camelia TOADER, Judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene; Prof. univ. dr. Iulia MOTOC, Judecător la Curtea Europeană A Drepturilor Omului; Monica LIVESCU, Avocat; Catrinel BRUMAR, Agentul guvernamental al României pentru CEDO; Răzvan Horaţiu RADU, Agentul guvernamental al României pentru CJUE; Prof. univ. dr. Valeriu STOICA; Florentin ȚUCA, Avocat

Moderator : Rodica Aida POPA, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție

 

INTRE ZIUA AVOCATULUI SI ZIUA JUSTITIEi: JUSTITIABILUL (video) – 2015, 6 iunie

Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti
Speakeri: Prof. univ. dr. h.c. Corneliu BÎRSAN, Prof. univ. dr. Valeriu STOICA, Prof. univ. dr. Gheorghe PIPEREA, Conf. univ. dr. Marieta AVRAM, Prof. univ. dr. Mihai HOTCA, Judecator dr. Rodica Aida POPA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Judecator dr. Eugenia MARIN, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Moderator: Monica LIVESCU

 

AVOCATURA IN ROMANIA – 150 DE ANI IN LINIA INTAI A LUPTEI PENTRU DREPT (video)2015, 9 mai

 

Infractiuni contra infaptuirii justitiei. Fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice, contra sigurantei si integritatii sistemelor si datelor informatice. Aspecte teoretice si practice ale judecatorului de drepturi si libertati. Drepturi si obligatii deontologice ale judecatorilor si avocatilor – 3 octombrie 2014

Participanti: Judecător Rodica Aida POPA, ÎCCJ şi reprezentantul României la CCJE ; Judecător Adrian BORDEa, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii ; Robert CAZANCIUC, Ministrul Justiţiei; Judecător Robert CONDRAT, Curtea de Apel Craiova ; judecător Marius SĂNDULESCU, Curtea de Apel Piteşti ; Marian TRUŞCĂ, director adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii; Monica LIVESCU, avocat

 

NOILE CODURI PENALE – DE LA LEGE LA PRACTICA – 2014, 19 mai

Prof. univ. dr. Tudorel TOADER – Decan al Facultății de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Judecător la Curtea Constituțională; Prof. univ. dr. Valerian CIOCLEI –  Facultatea de Drept a Universității București; Judecător dr. Rodica Aida POPA – Judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție ; Prof. univ. dr. Gheorghiță MATEUȚ – Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca; Judecător  Mihail UDROIU – formator la Institutul Național al Magistraturii, membru al Comisiilor de redactare a noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală

Moderator: Monica LIVESCU

 

RECEPTAREA CONVENTIEI EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI IN DREPTUL NATIONAL –  2014, 25 ianuarie

Prof. univ. dr. Corneliu BÎRSAN – Profesor emerit al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti; judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în perioada 1998-decembrie 2013; Judecător dr. Mihail UDROIU; Conf. univ. dr. Radu CHIRIȚĂ; Judecător dr. Beatrice RAMAȘCANU; Lector univ. dr. Petruț CIOBANU;

Moderator: Monica LIVESCU

 

PROBLEME DE DREPT CIVIL SI DE PROCEDURA CIVILA IN REGLEMENTAREA NOILOR CODURI – 2013, 23 februarie

Prof. univ. dr. Corneliu BÎRSAN – Profesor emerit la Facultății de Drept a Universității din București, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului; Prof. univ. dr. Gabriel BOROI – Rectorul Universității Nicolae Titulescu din București, formator INM, membru al Comisiei de redactare a noului Cod de procedura civilă și a legii de punere în aplicare; Prof. univ. dr. Ligia CATUNA –  Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara; Bogdan DUMITRACHE – membru al comisiei de redactare al Noului Cod civil și a legii de punere în aplicare, formator INM

Moderator: Monica LIVESCU – lector INPPA

 

NOUL COD CIVIL – 7 LUNI DE LA APLICARE  – 2012, 29 mai

Prof. univ. dr. Valeriu STOICA (membru al comisiei de redactare a Noului Cod civil);  Conf. univ. dr. Romeo Radu POPESCU (membru al comisiei de redactare a Noului Cod civil); Conf. univ. dr. Marieta AVRAM (membru al comisiei de redactare a Noului Cod civil); Corina VOICU (magistrat Curtea de Apel Piteşti, Director Direcţia legislaţie, documentare şi contencios din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii); Moderator: Monica LIVESCU

 

CONFERINTA DREPTUL AFACERILOR 2012. LECTIILE CRIZEI: ADAPTABILITATEA SI INOVATIA  – 2012, 11,12 mai, Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti

Prezentarea studiului: Avocatura si mediul de afaceri  – Autori: Dan Livescu, Monica Livescu

 

 

CONFERINTA: „Infractiuni la granita de est a Uniunii Europene. Criminalitatea Informatica”

26 noiembrie 2011, Centrul de conferinte Grand Hotel Sofianu, Rm.Valcea

Detalii, sinteza expunerilor, imagini


AMBASADA AUSTRIEI: Lansare de carte si decorarea unui jurist roman de presedintele Austriei

11 noiembrie 2011, Centrul de conferinte Hotel Radisson, Bucuresti

Detalii, imagini


CONFERINTA: „Avocatura si mediul de afaceri. Impactul Noului Cod civil”

1 octombrie 2011, Centrul de conferinte Grand Hotel Sofianu, Rm.Valcea

Detalii, sinteza expunerilor, imagini


SARBATORIREA ZILEI AVOCATULUI 2011. CONFERINTE:

?Profesia de avocat si dreptul la aparare ? trecut, prezent si perspective”

„Reforma codurilor” (conferinta de formare profesionala pe teme penal/procedura penala)

25 iunie 2011, Baile Olanesti, complexul Palat Olanesti

Detalii, imagini


CONFERINTA: „Reforma sistemului judiciar din perspectiva legii 202/2010 şi a noilor coduri”

16 aprilie 2011, Baile Olanesti, complexul Palat Olanesti

Detalii, imagini


CONFERINTA: „Avocatura: profesie sau afacere”

18 martie 2011, Craiova, Sala Mare a Prefecturii Dolj

Detalii, sinteza expunerilor


CONFERINTA: „Tehnica pledoariei”

23 octombrie 2010, sala Teatrului de stat „Anton Pann” din Ramnicu Valcea

Detalii, imagini


CONFERINTA: „Hotararile pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului impotriva Romaniei. Analiza, consecinte, autoritati potential responsabile. Aplicarea procedurii hotararilor pilot pentru disfunctionalitati sistemice”

21 octombrie 2010, Academia Romana

Detalii


SIMPOZIONUL: „Analiza jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului in materia dreptului de proprietate. Admisibilitatea revendicarilor imobiliare directe prin prisma aplicarii Conventiei Europene a Drepturilor Omului”

3 octombrie 2009, Baile Olanesti, complexul Palat Olanesti

Conferinta – Criminalitatea informatica

Conferinta nationala ?INFRACTIUNI LA GRANITA DE EST A UNIUNII EUROPENE. CRIMINALITATEA INFORMATICA? organizata de Baroul Valcea in data de 26 noiembrie la 2011 la Centrul de Conferinte Grand Hotel Sofianu din Rm.Valcea, s-a bucurat de participarea unor specialisti de referinta in domeniul criminalitatii informatice precum si de prezenta unui auditoriu numeros format din profesionisti ai dreptului: avocati, judecatori, procurori, dar si politisti.

Au prezentat expuneri:

  • Prof. univ. dr. Ioana Vasiu (Facultatea de Drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj): ?Mediu, forme si particularitati ale fraudelor comise prin mijloace de plata electronice?

  • Dr. av. Petrut Ciobanu (Facultatea de drept a Universitatii Bucuresti; lector INPPA): „Particularitatile apararii in cazul criminalitatii informatice”

  • Lector univ. dr. Daniel Atasiei (Facultatea de Drept a Universitatii Al.I.Cuza din Iasi; lector INPPA-Centrul Teritorial Iasi) : ?Probatiunea in domeniul infractiunilor informatice?

  • Lector univ. dr. Maxim Dobrinoiu (Facultatea de Drept a Universitatii Nicolae Titulescu) : ?Criminalitatea informatică ?n lumina Noului Cod Penal?

  • Judecator Ana Maria Tranca (Tribunalul Bucuresti): ?Analiza de practica judiciara in domeniul criminalitatii informatice?

  • Av. Dan Livescu, Av. Monica Livescu: ?Profesionistii dreptului in era informationala?

Institutul Naţional al Magistraturii a fost reprezentat de d-nul judecator dr. Florin Encescu, membru in Consiliul Stiintific al INM, Presedintele Tribunalului Gorj.

Interesul dezbaterii unei astfel de teme a fost marcat si prin prezenta judecatorilor si procurorilor de la instantele si parchetele din raza Curtii de Apel Pitesti. Mentionam participarea Prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Valcea, d-na Carmen Vamesu, d-na Rosita Baciu, presedintele sectiei penale a Judecatoriei Ramnicu Valcea.

De asemenea, au participat reprezentanti ai structurilor de politie: dl. comisar sef de politie Marius Dascalu, sef adjunct al IPJ Valcea, d-a Oana Murarus, inspector la Serviciul de combatere a Crimei organizate din cadrul BCC Pitesti.

Au fost prezenți si personalități ale vietii publice, care au luat cuvantul, salut?nd manifestarea: dl. Petre Ungureanu, prefect al judetului Valcea, fost membru al comisiei juridice a Camerei Deputatilor, dl.Romeo Radulescu, primarul orașului R?mnicu V?lcea.

In cadrul manifestarii a avut loc si un t?rg de carte juridica in cadrul caruia, Editura Universul Juridic si Editura Hamangiu, sponsori al evenimentului, au prezentat o ampla oferta de carte deosebit de apreciata de participantii la conferinta.

Au fost lansate cartile :

  • Explicatii preliminare ale noului Cod penal ? coordonator: George Antoniu, Editura Universul Juridic

  • Criminalitatea in cyberspatiu, autori: Ioana Vasiu si Lucian Vasiu; Editura Universul Juridic;

  • Infractiuni informatice ? practica judiciara, autor: Anamaria Tranca; Editura Hamangiu

Bitdefender si Kaspersky, de asemenea sponsori ai evenimentului, au oferit participantilor la conferinta licente ale unora dintre produsele acestora de securitate informatica.

Conferinta a fost moderată de Av. Monica Livescu, decanul Baroului V?lcea, lector INPPA.

Judecator dr. Florin Encescu, membru in Consiliul Stiintific al INM, Presedintele Tribunalului Gorj.

?Ma onoreaza in mod deosebit invitatia pe care mi-ati adresat-o. De aceasta data sunt si intr-o postura de reprezentant al formatorilor de specialitate din cadrul INM, care imi ofera si ocazia de a va transmite salutarile Consiliului INM.(…)

Este un eveniment, din pacate, rar, asa cum am constatat eu de-a lungul timpului, in ceea ce priveste colegii nostri avocati care, din punctul meu de vedere merita sa primeasca acelasi nivel de informare, asa cum sistemul judiciar incearca sa asigure colegilor mei judecatori si procurori.

Serviciul este comun pentru ca informati, deopotriva si noi si dvs., putem sa ne tinem cat mai departe de abuzul de drept, de cereri inutile care pot sa greveze judecata sau pot sa impiedice aflarea adevarului cu maxima celeritate.

Domeniul este putin mai ciudat si parca mi-as propune intr-un minut sa va fac sa va ganditi un pic sau sa va fac o introspectie intr-o lume absolut virtuala in care conditia noastra va fi una din ce in ce mai matriceala si in care forma noastra materiala incepe sa se disipeze, sa dispara, o lume in care platile, din ce in ce mai mult, se pare ca sunt intr-un format dintr-acesta electronic, on-line (…), o lume in care este posibil furtul de bunuri virtuale, (…) o lume in care moneda virtuala devine din ce in ce mai folositoare. ?Gurul? de la Facebook, recent isi lansa propria moneda virtuala, intrevazand extraordinarul potential economic pe care il are o astfel de lume.?(…)

(…)?Institutiile noastre (n.r. Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor) au prins si spalari de bani in spatiul virtual. E adevarat ca in ultimul raport s-au rezumat, s-au limitat numai la infractiunile informatice, dar sunt printre putinii din Europa care au reusit acest lucru.?

(…)?Ma bucur ca se intampla lucrul acesta, ma bucur ca se intampla la Valcea, care este un pol ? si colegii de aici au probabil cea mai mare expertiza, mai ales procurorii au cea mai bogata expertiza in domeniu.

Sper ca acest eveniment sa se repete si va multumesc pentru invitatie si va felicit pentru eveniment!?

Prefectul judetului Valcea, d-nul Petre Ungureanu

(…)?Am privilegiul sa lucrez, sa fiu prefectul unui judet care a luat-o inainte in multe domenii, iar in cel care face obiectul discutiei de astazi chiar ca e inainte (…) am avut, slava Domnului, cu ce ne lauda, am avut cea mai buna ? atestata documentar, atestata din toate punctele de vedere, cea mai buna scoala de matematica. E un judet contradictoriu!?

(…)?Valcea face cativa pasi grozavi inainte si toate succesele obtinute in reprimarea criminalitatii informatice au si un punct de pornire in profesionalismul celor de la Valcea (..) Sunt convins ca dvs. aveti aici toti oamenii potriviti care sa ne lumineze (…) si, cu parere de rau, ca nu voi putea sta foarte mult la dezbaterile dvs., as vrea sa particip la primele luari de cuvant si as vrea sa stiti ca sunt mandru ca veniti incoace.?

(…)?Vreau sa o felicit pe Monica Livescu ca a organizat si continua seria de manifestari de inalta tinuta si deja incepe sa se vorbeasca de un centru interesant al Baroului Valcea. Ii salut cu respect pe toti colegii mei si va urez sa aveti o zi buna!?

Primarul mun. Rm.Valcea, Dl. Romeo Radulescu

(…)?Criminalitatea informatica pentru mine, ca primar, este delicata. In primul rand ma bucur ca avem o foarte buna scoala de informatica la Rm. Valcea si din judet. Avem un parteneriat extraordinar cu politia si cu ajutorul dansilor reusim sa tinem oarecum piept acestui flagel.(…)

Va multumesc si sper ca aceasta sa nu fie ultima conferinta pe aceasta tema sau pe alte teme de interes general!?

Decanul Baroului Valcea ? dna. Monica Livescu: ?Precizez ca avem avocati care apara atat persoanele care au savarsit astfel de infractiuni, cat si avocati care apara persoanele vatamate in cazul dosarelor instrumentate pe aceasta tema, ceea ce, cred eu, subliniaza interesele participantilor de a vedea, si dintr-o parte si din cealalta, problematica pusa in discutie astazi.?

Comisar sef de politie Maris Dascalu

(…)?Referitor la expertiza pe care am capatat-o de-a lungul a 5 ani de zile, cat am condus Serviciul de Combatere a Criminalitatii organizate, pot sa spun ca am invatat din mers ce inseamna criminalitatea informatica. Am reusit sa ne corectam de-a lungul timpului greselile, erorile pe care poate le faceam la inceput.? (…) ?Ca si o parte dintre dvs., am capatat experienta si unii si altii in cauze initiale mai marunte, ulterior in cadrul gruparilor de infractionalitate cu ramificatii de-a lungul mapamondului, si faptul ca am plecat de la Serviciul de Crima Organizata nu inseamna ca m-am rupt de aceasta realitate, de aceasta activitate, tinem in continuare legatura si pot sa va spun ca si unii si altii vom mai avea multe de facut in continuare.(..) Cu speranta ca aceasta consfatuire va fi de bun augur si va fi benefica pentru toti, va urez o participare cat mai fructuoasa!?

Expunerea ?Profesionistii dreptului in era informationala?, avandu-i ca autori pe Av. Dan Livescu, Av. Monica Livescu.

(…)In nici doua decenii, societatea, modul in care oamenii relationeaza, s-a schimbat fundamental. Daca de la aparitia primelor forme de scriere si pana la aparitia tiparului au fost necesari 8000 de ani, iar apoi alte cateva sute de ani pana la aparitia telefonului, in nici douazeci de ani societatea s-a schimbat mai mult decat a facut-o anterior in mii de ani.

(?)”Pe de o parte internet-ul creează un imens potenţial de dezvoltare ?n toate domeniile vieţii sociale, aplicaţiile sale fiind practic inepuizabile. Pe de alta parte, tehnologia oferită deschide noi orizonturi comiterii de infracţiuni, fie ?clasice? ? furtul, ?nşelăciunea, fie alte tipuri de infractiuni mai sofisticate care se dezvolta de asemenea exponential.

Potentialul internetului, precum si ale celorlate componente ale societatii informationale, a fost intuit si de infractori de diverse tipuri care care vad in acest domeniu o ?cutie a Pandorei „

(?)” Procesul de schimbare a societatii determinat de dinamica extraordinara a tehnologiei informatiei continua intr-un ritm care depaseste cu mult capacitatea de reactie a statelor. „

(?)”Criminalitatea informatica este mult mai bine dezvoltata decat isi inchipuie oamenii”, spunea Adam Palmer, consilier la Symantec corporation, implicat in realizarea unui studiu international privind securitatea informatica.

(?)”Amploarea fenomenului in Romania o putem observa din comunicatele periodice ale DIICOT.(?)In documentarea informativ-operativa a multor cauze, procurorii DIICOT au colaborat cu ofiterii US Secret Service si FBI din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucuresti. ?

(?)”Institutiile statale, legislativul, profesiile sociale, intre care se gasesc si profesiile juridice, reactioneaza mult prea lent fata de ritmul in care progresul tehnologiei informatiei determina schimbarile sociale.”

(?) „Desi relatiile sociale si de afaceri facilitate de tehnologia informationala sunt globale, legislatiile sunt nationale. Legislatiile internationale si nationale, precum si pregatirea profesionistilor dreptului pentru noua realitate sunt depasite, ca ritm, de rapiditate cu care modul de desfasurare a vietii sociale, modul de relationare intre oameni, intre societati comerciale sau alti participanti la viata sociala, evolueaza.

Lipsa sau insuficienţa unor reglementări internaţionale ?n materie precum si şi lipsa incriminărilor specifice din legislaţiile naţionale, rămase cu mult ?n urma dezvoltării fenomenului, pot duce la instalarea haosului. „

(?) „Internet-ul, ?cyberspatiul?, care s-a constituit extrem de rapid ca o ?lume? nouă, are nevoie de reglementari dar si de profesionisti specializati. Ultimii 15 ani au adus:

un nou tip de intreprindere ;

un nou tip de magazin la care facem cumparaturile (online) ;

un nou mod in care platim ;

noi tipuri de contracte ;

un nou tip de angajat ;

un nou tip de educatie ;

e-governence (furnizarea pe cale electronica a serviciilor guvernamentale catre cetateni care inseamna, de fapt, schimbarea realizarii raporturilor dintre Guvern si cetatean) „

(…) ?Toate aceste, sunt doar cateva din aspectele schimbate esential in doar 15 ani. Dar ritmul schimbarilor continua sa creasca.

Curand vom vorbi despre ? un nou tip justitie?. A se retine ca, in in unele tari, cum ar fi USA, in anumite domenii, exista deja CyberCourts, adica curti de justitie(arbitraj) in care procedura de judecata se desfasoara online. Un astfel de proiect exista si la nivelul Uniunii Europene.”

(?) „Noi, profesionistii practicanti ai dreptului, nu putem insa sa asteptam dupa adoptarea unei noi legislatii. Cazurile, din ce in ce mai multe, care necesita asistenta juridica specializata in domeniile mai sus mentionate, nu asteapta.

Trebuie sa fim creativi sa sa actionam in cadrul legislativ pe care il avem. Este o necesitate impusa realitate ca profesionistii dreptului, prin organizatiile lor specifice, INPPA si INM, sa ia masurile necesare de pregatire si perfectionare continua astfel incat sa tina pasul cu modificarile din viata sociala determinate de progresul tehnologiei, in speta de tehnologia informatiei.

De asemenea, este de gandit daca, organizatiile profesiilor care se confrunta zilnic cu astfel de cazuri – avocati si magistrati – nu ar trebui sa gaseasca o modalitate comuna de conlucrare prin care sa atraga atentia legislativului cu privire la urgenta adoptarii unor noi reglementari specifice in domeniu, fiind deja un truism ca reglementarile din legislatia actuala sunt in urma ritmului in care se dezvolta societatea informationala.

In foarte scurt timp societatea informationala va deveni regula, nu exceptia.

Speram ca aceasta conferinta sa fie unul din pasii acestui ?drum? care nu este usor, dar este absolut necesar, al adaptarii profesionistilor dreptului la noile realitati sociale si din era informationala.”

Prof.univ.dr. Ioana Vasiu (Facultatea de Drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj) a sustinut expunerea: ?Mediu, forme si particularitati ale fraudelor comise prin mijloace de plata electronice?. 

?Hackerii din Rm.Valcea si din Dragasani au devenit subiect de studiu in criminologia in domeniu si bineinteles sunt in acelasi timp subiect de discutie la Academia de Cyber Investigators.?

(…) In Los Angeles Times, in 2007, se spunea ca: ?nimeni nu se pricepe mai bine la fraudele pe internet decat romanii?. Avem aceste discipline optionale, in cel mai bun caz, cateva materii sporadice si, bineinteles, pregatirea este deficitara si pentru cei care ajung dupa aceea sa fie judecatori, avocati. Nu vorbesc de cei de la DIICOT, pentru ca dansii au parte de o pregatire exceptionala alaturi de cei de la FBI si Secret Service, deci acolo se poate spune ca se obtin rezultate multumitoare.?

(…)?Instanta din Cluj Napoca i-a dat 2 ani cu suspendare unui astfel de escroc online. Procurorii de la DIICOT care au realizat 13 volume de dosar, incepand din 2005, erau foarte frustrati de hotararea instantei ? 2 ani cu suspendare, cand respectivul a fost in posesia a 10 mii de carduri si inca de cand era minor avea tutoriale pe internet cum sa savarseasca infractiunile in domeniul falsificarii mijloacelor de plata electronica. M-a mirat si pe mine ca si pe cei de la DIICOT, motivarea pentru care i-au redus astfel pedeapsa.

Judecatorii, in motivare – stiu ca sunt si judecatori aici, dar nu este niciun fel de problema, (…) considera ca ceea ce el a savarsit, ?a fost o ratacire specifica varstei, nemeritand sa ramana dupa gratii. Petrecerea timpului liber in medii neadecvate au fost factorii care au contribuit la dezvoltarea conduitei infractionale din partea inculpatului.? Raspundem oarecum la intrebarea pe care si-o pun americanii: ?De ce tinerii nostri savarsesc astfel de fraude?? Dupa aceea, se mai arata: ?lipsa antecedentelor penale, a manifestarilor antisociale, comportamentul respectuos in familie si in comunitate, dorinta de finalizare a studiilor universitare si implicarea in activitati lucrative si aducatoare de venit?. Tanarul este student la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj la Facultatea de Business, iar activitatile aducatoare de venit…

In ceea ce priveste tema pe care am ales-o, de ce am pus, inainte de toate, cuvantul ?Mediu?? Cred ca el este cel pe care toti ar trebui sa-l intelegem cel mai bine. indiferent de ce rol jucam. Se vorbeste aici de revolutia digitala si de faptul ca ne-a transformat vietile intr-un mod pe care noi nu suntem obisnuiti sa-l intelegem foarte bine. Ne-a luat foarte repede aceasta revolutie digitala si se dezvolta cu o viteza uluitoare.

In ceea ce priveste partea aceasta de mediu digital, ?noi ne-am mutat acolo?, cum spune marele specialist in securitate informatica Bruce Schneier. ?Ne-am mutat cu scule si bagaje din lumea de ciment si de caramida in cea de bytzi si de bytes, dar ne-am adus cu noi comportamentul criminal.?

(…)?Asa cum probabil dvs. stiti, si daca nu, ar trebui sa urmariti ultimele directive de la nivelul Comisiei Europene, aceasta inca are sa recomande puternic statelor membre sa acorde pedepse foarte mari celor care realizeaza atacuri informatice de orice tip asupra sistemelor informatice.

Ce face legiuitorul nostru, in Noul Cod Penal? In Noul Cod Penal duce infractiunile, inclusiv pe acestea ? de savarsire a fraudelor prin mijloace de plata electronice – la infractiuni contra patrimoniului, micsorand pedepsele prevazute in legea 365/2002.

Nu acesta este raspunsul pe care il asteapta UE de la noi, si intreaga lume. Va puteti uita pe prevederile din Noul Cod Penal care, v-am spus, nu modifica nimic substantial la textul infractiunilor din 161/2003 sau 365/2002, ci pur si simplu reduce pedeapsa.?

(…)?In ceea ce priveste partile pe care am dorit sa le dezvolt in expunere, am sa discut putin si despre instrumentele de plata electronice, dar mai ales despre jargonul fraudei pe care il intalnim si o sa propun o schema de clasificare pe care o puteti utiliza in activitatea de evaluare a activitatii in acest domeniu, tocmai pentru a constitui o baza nu numai pentru cercetari viitoare, dar si pentru a realiza un management al riscului la care suntem obligati prin Directiva 140/2009 a UE.

In ceea ce priveste trecerea de la magazinul clasic la magazinul online, cum s-a spus si aici, odata cu revolutia digitala ubicuitatea calculatorului ? pt ca probabil toata lumea a inteles ca acum calculatorul nu mai este ?nice to have?, este ?must have?, Suntem obligati sa lucram cu calculatorul datorita faptului ca suntem de foarte multa vreme in societatea informationala.?

(…)?In ccea ce priveste partea de legislatie, cum spunea d-na decan inainte, si dvs. trebuie sa intelegeti, in toate domeniile, nu numai in cele ale comertului electronic, avem de-a face cu legislatie la nivel global si ma refer aici la partea legata de contracte, unde, din 2006, avem o conventie de e-contracting la Natiunile Unite. In ceea ce priveste platile electronice avem de-a face cu o legislatie extrem de bogata a UE.?

(…)?Trebuie stimulate astfel de proiecte si astfel de intalniri in care fiecare specialist, inclusiv din securitatea informatica, sa se implice si sa spuna adevarul.?

(…)?Una dintre cele mai importante caracteristici ale mediului informational este aceea ca noi nu ne mai mutam intr-o casa care este inchisa si nedeschisa catre celelalte sisteme. Este suficient sa intri intr-una si sa ajungi la capatul lumii, din Romania in Australia, in Italia sau in SUA, folosind vulnerabilitatile unui sistem.?

(…)?In ceea ce priveste concluzii si recomandari: in primul si-n primul rand este importanta educarea.?

(…)?Ceea ce ma deranjeaza la legiuitorul roman este neintelegerea in mare masura a componentelor securitatii informatice care sunt de mare importanta (…) dam tot felul de denumiri care dupa aceea nu pot decat sa duca in practica la o abordare absolut gresita.?

Conf.univ.dr. Gavrila Paraschiv, a prezentat cartea ?Explicatii preliminare ale noului Cod penal? ? coordonator: George Antoniu, aparuta la Editura Universul Juridic.

De asemenea, in numele prof.univ.dr. George Antoniu ? a prezentat noua carte a dnei Ioana Vasiu ? ?Criminalitatea in Cyberspatiu?, aparuta la editura Universul Juridic

(…)?Studiul criminalitatii informatice s-a imbogatit cu o noua lucrare remarcabila a reputatilor specialisti in materie Ioana Vasiu si Lucian Vasiu (…) desi cei doi cunoscuti specialisti nu sunt la prima lucrare in acest domeniu, de asta data s-au intrecut pe ei insisi, elaborand un tratat de drept penal specific informatic, analizand nu numai problemele generale pe care le ridica criminalitatea informatica, sistemele informatice, prevenirea criminalitatii, amenintarile la adresa sistemelor informatice, dar si infractiuni care se comit in acest domeniu.?

(…)?Deosebit de important este si ultimul capitol, partea a III-a, consacrat mijloacelor, procedurilor tehnice de prevenire a criminalitatii, analiza de risc (…)

Lucrarea e deosebit de interesanta prin ampla documentare de specialitate pe care o are la baza ca si prin multiplele probe noi pe care le abordeaza in legatura cu criminalitatea informatica? (…)

Judecator Anamaria Tranca, Tribunalul Bucuresti ? a prezentat cartea Infractiuni informatice ? practica judiciara, aparuta la Editura Hamangiu

(…) ?Din punctul meu de vedere, in calitate de practician, inca inot in ape tulburi in acest domeniu, cum probabil multi dintre dvs o fac. Este o materie cu care m-am acomodat pe parcurs, ca judecator, dar nu am o pregatire specifica.

Dintre toti practicienii dreptului, cred ca, in afara de structura DIICOT, nu sunt alti practicieni care sa se ocupe numai de astfel de cauze.?

(…)?Am insistat pe incadrarea juridica a unor fapte, pe chestiuni legate de probatoriu si trebuie sa recunosc ca adunand materialul pentru aceasta carte de jurisprudenta, am observat ca prima persoana careia ii foloseste demersul sunt eu si am incercat sa profit cat mai mult de acest proces, de acest proiect, si sper sa va profite si dvs.(…)?

Dr. av. Petrut Ciobanu (Facultatea de drept a Universitatii Bucuresti; lector INPPA): a prezentat expunerea: „Particularitatile apararii in cazul criminalitatii informatice” 

?Voi vorbi in primul rand in calitate de avocat despre 10 probleme pe care le-am intalnit in practica. Scopul pentru care vreau sa le evidentiez este ca intr-un viitor relativ apropiat ele sa fie rezolvate, eu semnalez ce probleme sunt, la unele imi voi exprima si punctul de vedere.

Este posibil ca unii dintre participantii din sala ? care au calitatea de magistrati ? sa nu fie de acord cu opiniile pe care le am.

Prima problema pe care vreau sa v-o supun dezbaterii: modalitatea de sesizare a organelor judiciare in astfel de infractiuni in domeniul informatic este deficitara.

De cele mai multe ori se formuleaza plangeri penale de catre cetateni straini care nu contin toate mentiunile prevazute de dispozitiile Codului de procedura penala. Una din modificarile aduse Codului de procedura penala prin legea 202/2010 este cea privind obligativitatea mentionarii CNP in plangerea penala (?). Strainii sunt reticenti in a-si mentiona CNP. (?)Or, daca nu sunt prevazute toate dispozitiile obligatorii in aceasta plangere, aceasta se restituie pe cale administrativa petitionarului. (?) O alta problema : de cele mai multe ori cei care formuleaza plangeri, nu isi manifesta optiunea de a se constitui parte civila si de a se repara prejudiciul. De aici sunt cateva consecinte: organele judiciare se concrentreaza doar pe ceea ce inseamna actiunea penala in procesul penal, incearca sa demonstreze ca s-au savarsit fapte de natura penala si ca sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni, neglijand latura civila a cauzei. De cele mai multe ori prejudiciul este mistificat pentru a sustine o propunere de arestare preventiva. In faza de cercetare judecatoreasca (fond , apel, recurs) tot acest prejudiciu ? care este o o suma foarte mare scriptica – este foarte putin documentat, demonstrat. Aici intervine problema certitudinii prejudiciului care trebuie sa fie reparat.

O a doua problema pe care doresc sa o supun dezbaterii este cea privind efectuarea unor activitati de urmarire penala in faza actelor premergatoare.

Supun dezbaterii 3 idei : natura juridica a actelor premergatoare nu este clar stabilita in Codul de procedura penala(?). Cand vorbim de acte premergatoare, legiuitorul roman foloseste o notiune foarte larga, vorbeste de o sfera foarte generala de lucratori operativi din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor care pot efectua acte premergatoare in cauze. Este o formulare generala in sensul ca nu defineste in concret, dar este si concreta in sensul ca exclude din aceasta sfera orice lucrator operativ din serviciile secrete ale statului roman, exclude orice ofiter specializat SIE, SRI, STS sau alt serviciu secret al statului. Acestia au competente speciale sa efectueze acte premergatoare doar pentru fapte reprezinta amenintari la adresa statului roman. Metodologia de investigatie a unor astfel de infractiuni vorbeste de o faza informativ operativa. (?) In practica de cele mai multe ori o dispozitie legala din art. 224 alin.final este nesocotita. De fapt, este consacrat urmatorul principiu: daca legea imi permite sa efectuez multe acte premergatoare si sa le consemnez intr-un proces verbal care poate fi mijloc de proba, atunci tot ce inseamna acte de urmarire penala (audieri de martori, de faptuitori, ridicare de obiecte si inscrisuri) le cuprind intr-un astfel de proces verbal care constituie in opinia mai multor organe judiciare mijloc de proba. In realitate se pune un semn de egalitate intre ceea se inseamna acte premergatoare, in care se verifica realitatea sesizarii, cu activitati de urmarire penala efectiva care se realizeaza inainte de a se incepe urmarirea penala si care se desfasoare fata de cetateni care nu au nicio calitate procesuala in cauza.

(?)

A treia problema pe care doresc sa v-o supun atentiei dvs. se refera la interceptarea si inregistrarea convorbirilor ori comunicarilor efectuate prin telefon sau orice alt mijloc de comunicare in faza actelor premergatoare, anterior dispunerii si inceperii urmaririri penale. Textul de lege este foarte clar, iar legea procesual penala este de stricta interpretare. Toate acestea se fac pe baza autorizatiei motivate date de un judecator la solicitarea procurorului care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala. Pe cale de consecinta, trebuie sa am urmarirea penala inceputa in cauza.(?) Este o norma imperativa. (?) Ce probleme se nasc de aici ; de cele mai multe ori, cand se solicita de catre aparatori verificarea acestor interceptari, inregistrari, monitorizari, nu se pot realiza din punct de vedere obiectiv. De ce? Cand se solicita in faza de cercetare judecatoreasca – o regula pentru a se supune analizei sau expertizei, este sa am acel suport optic original, sa vad daca ceea ce este consemnat s-a realizat in momentul transcrierii in procesul verbal, daca sunt interventii, daca sunt orice fel de modificari (…) In practica cand se dispune trimiterea in judecata, se anexeaza o copie a acelui CD, de multe ori multi colegi de-ai nostri nu fac o solicitare in faza de urmarire penala sa asculte interceptarile prin verificarea procesului verbal in care se consemneaza, luand de totala buna credinta organul de urmarire penala care spune ?aceste inregistrari nu va privesc pe dvs.?

O alta problema pusa in discutie a fost si aceea ca in astfel de cauze se dispune inceperea urmaririi penale ?in rem? in conditiile in care sunt identificati toti faptuitorii, toata activitatea infractionala si mult mai tarziu se dispune inceperea urmaririi penale ?in personam?. Este nelegal sa se desfasoarea veritabile activitati de urmarire penala impotriva unei persoane care nu are calitate procesuala intr-un proces penal, dar este vatamata in dreptul la viata privata sau se obtin anumite probe cu valoare certa pe care el nu poate sa le cunoasca sau nu se poate apara.(…)

O alta problema : dispunerea perchezitiei sau ridicarea de obiecte si inscrisuri. (?)Sunt uitate dispozitii procesuale importante. Legea ma obliga sa am doi martori asistenti. (?)In experienta mea procesele verbale de perchezitie sau de ridicare de obiecte sunt semnate doar de un singur martor. (?)

O alta problema ce se impune a fi analizata: dispunerea si efectuarea perchezitiilor informatice. Din pacate, inca organele judiciare sunt reticente de a dispune si a efectua perchezitiile informatice in prezenta unui expert recomandat de catre parti. De ce se intampla in practica acest lucru? Dispozitiile procesual penal in materie prevad doar drepturi pentru expertul oficial. Nu sunt prevazute in Codul de procedura penala texte de drept pozitiv privind obligatii procesuale ale expertului oficial, pentru ca legea procesual penala nu obliga sa aduca la cunostinta obiectivele acestei constatari tehnico- stiintifice si nici nu are dreptul sa participe un expert recomandat de parte la efectuarea acestora.

Urmatoarea problema  de analizat in acest domeniu: raportul de constatare tehnico?stiintifica sau raportul de expertiza informatica. (?)Cand se ajunge la concluziile raportului de expertiza se ajunge la un limbaj foarte tehnic. Legea penala are un destinatar : cetateanul. Deci trebuie sa fie clara, inteligibila. Concluziile unui raport ar trebui sa fie intr-un limbaj usor accesibil pentru invinuit/inculpat, pentru organul de urmarire penala, pentru aparatorul care nu e obligat sa aiba studii tehnice si pentru magistratul care aplica legea. Consecinta cea mai grava este ca nici judecatorii, din pacate, fara vina lor, nu au studii tehnice de specialitate si atunci, pe cale de consecinta, sunt pusi intr-o situatie de imposibilitate obiectiva de a aprecia exactitatea concluziilor raportului de expertiza. Consecinta: cand solicitam motivat o noua expertiza nu se pot pronunta pe admisibilitatea a unei astfel de probe.

E mai usor sa respingi intr-o fraza decat sa admiti motivat.

Este obligatoriu ca atunci cand in faza de urmarire penala s-a efectuat o constatare tehnico-stiintifica prin acei reputati specialisti aflati in subordinea organului de urmarire penala, ca o garantie a dreptului la aparare, este obligatoriu ca in faza de cercetare judecatoreasca sa se dispuna o expertiza informatica. Ca acuzat trebuie sa am posibilitatea sa combat probele de natura tehnica stranse in faza de urmarire penala printr-un expert independent si obiectiv.

In ce priveste probatoriul strans in faza de urmarire penala : organele judiciare incearca in mod nejustificat sa faca o ierahie a acestor probe. Avem probele clasice(?), dar din pacate se pune accentul intr-o mare masura, nejustificata, pe aceste constatari tehnico-stiintifice si expertize. (?) Nu poate fi bazata o condamnare exclusiv pe probele stiintifice.

Cele mai interesante pentru activitatea unui avocat : verificarea rechizitoriului sub aspectul legalitatii si temeiniciei. (?)Ce se intampla in cazul in care rechizitoriul in astfel de cauze are foarte multe pagini, (?) cu posibilitatea primului?procuror sau ierarhic superior care trebuie sa verifice, potrivit art. 220, toate actele si masurile procesuale intreprinse pe parcursul urmaririi penale, cand rechizitoriul poarta aceiasi data si verificarea poarta aceiasi data, iar materialul de urmarire penala are zeci de volume ?! (?) Toata aceasta activitate de verificare este golita de continut.(?)

Verificarea regularitatii actului de sesizare : Procurorul care emite rechizitoriul este obligat sa mentioneze in rechizitoriu toate obligatiile pe care le are conform art. 263, astfel incat sa descrie in mod clar, concis ce fapte a savarsit inculpatul si care sunt acele probe care sustin acuzatia in raport de fiecare infractiune.(?).

Intrebari din public :

Av. Cristian Stefan (Baroul Valcea): ? Cu privire la raporturile de constatare tehnico-stiintifica (?) in astfel de cazuri se pune si o problema de constitutionalitate, accesul la viata privata a anumitor persoane, dar si probleme de alt gen. Nu cumva accesul in sisteme informatice trebuie raportat si la disp. legii 161 cu privire la autorizarea accesului in astfel de sisteme atunci cand se face o astfel de constatare? Nu cumva ar trebui sa aiba o autorizare din partea unui judecator, autorizare necesara in efectuarea perchezitiei informatice, deoarece se acceseaza date personale din sisteme informatice. ?

Av. Bogdan Constantinescu (Baroul Valcea): ?Din pacate instantele nu dispun efectuarea unei expertize atunci cand constata ca in faza de urmarire s-a efectuat doar un raport de constatare tehnico-stiintifica. (?) Se refuza o astfel de proba desi, daca faci o analiza a manierei in care a a fost dispusa, nu poti decat sa constati altceva decat ca o astfel de proba este lovita de nulitate. ?

Av.dr. Petrut Ciobanu : ? Sunt probleme de natura tehnica si poate cu ajutorul colegului Florin Encescu, la un moment dat, este un inceput pe care eu l-am dorit de acum 7 ani in ceea ce inseamna INPPA si INM : sa avem conclucrari profesionale, dezbateri stiintifice de un anumit nivel toti colegii juristi care suntem fortati ca viata profesionala sa ne implicam in activitatea de judecare a cauzelor. ?

Av. Bogdan Constantinescu: ? Din pacate, noile norme procesuale incearca sa ocoleasca esenta : dreptul ca invinuitul sa fie informat cu privire la intreg probatoriul ce se administreaza impotriva lui. Noile norme procesual penale statueaza ca odata inceputa urmarirea penala ? in rem ?  se pot face astfel de interceptari. Aceasta inseamna incalcarea acelor drepturi despre care tot vorbim si incercam sa le aparam noi, din perspectiva de avocat.?

Av.dr.Petrut Ciobanu :(…)?Practica constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului protejeaza cetateanul.?

Av. Bogdan Constantinescu: ? Aceasta abordare nu este una subiectiva, strict din perspectiva avocatului, ci a cetateanului, pentru ca oricare dintre noi ne putem trezi maine intr-o astfel de situatie. Atunci cu siguranta toti cei care astazi nu sunt interesati de aceste aspecte, maine ? in ipoteza in care vor ajunge inculpati ? isi vor pune aceste probleme. ?

Lect. univ. dr. Daniel ATASIEI (Univ. ?Al. I. Cuza?, Facultatea de Drept, Iasi) a prezentat expunerea ?Probatiunea in domeniul infractiunilor informatice?.

? Actul de justitie penala implica conlucrarea, intercatiunea dintre organul de urmarire penala procuror, judecator, dar si avocat.(?)

S-a discutat astazi despre initiativele si participarile FBI, ale Secret Service si ale altor institutii americane. Americanii sunt foarte prezenti in Romania pe acest domeniu, pentru ca au inteles ca nu-si pot proteja cetatenii eficient decat realizand in randul celorlalte tari din lume echipe competente sa faca investigatii penale pe acest domeniu. Criminalitatea informatica a pulverizat pur si simplu granitele nationale. Accesul facil al infractorului din fata calculatorului si producerea prejudiciului la mii de km departare implica cu necesitate ca fiecare stat de pe mapamond sa aiba o legislatie specifica in aceasta materie si echipe de investigatie capabile sa faca fata fenomenului. In Romania vorbim de legislatie specifica abia din anul 2002-2003. ?

(…)?Regulile procesului penal, aplicabil pe deplin in cazul infractiunilor informatice sunt acelea ca: adevarul se stabileste DOAR pe baza de probe in faza de judecata, probele pot fi prezentate DOAR prin mijloacele de proba prevazute de lege, procedeele probatorii trebuie sa conduca la obtinerea probelor DOAR cu respectarea regulilor si garantiilor procesuale.

Sarcina probei, potrivit expresiei din latina ?actor incubit probatio? revine autorului unei reclamatii, afirmatii sau sustineri, invinuitul sau inculpatul are dreptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor in acuzare, fiindu-i astfel respectata prezumtia de nevinovatie.

Ca trasaturi, proba trebuie sa fie admisibila, utila si concludenta.

Ceea ce trebuie dovedit in cazul infractiunilor informatice este ceea ce trebuie dovedit in cazul oricarei infractiuni, si anume: Ce s-a petrecut?, Unde s-a petrecut?, Cand?, Cine?, Cum?, De ce?, Cu ajutorul cui?.?(…)

(…)?Factorul uman are un impact major asupra instrumentarii cazului, de la organul de cercetare penala, respectiv Poliţistul si Procurorul, pana la Judecator si Avocat.?

(…)?In ceea ce priveste specializarea ori macar familiarizarea judecatorului cu acest tip de infractiuni, consider ca dacă judecătorul nu va ?nţelege deplin modalitatea de săv?rşire a faptelor, specificul probatoriului ?digital? va avea dificultăţi ?n a păstra un echilibru acuzare-apărare, fie favoriz?nd acuzarea sau invers sau va avea dificultăţi ?n a aprecia asupra pericolului concret al faptei şi ?n a doza corespunzător sancţiunea.

De exemplu, Tribunalul Iaşi ? ca primă instanţă pentru infracţiunile de criminalitate informatică instrumentate de DIICOT ? are 10 complete (?n afara celor specializate pe minori, respectiv cauzele de corupţie).

Prin repartizarea aleatorie, o cauză de criminalitate informatică poate fi atribuită oricăruia din cele 10 complete.

Judecătorul respectiv va judeca şi omoruri, violuri, trafic de persoane, de droguri sau alte infracţiuni cu caracter ?general?.(…)

(…)?Avocatul are datoria de a face toate apararile necesare, inclusiv de a pune la indoiala temeinicia probatoriului, sau legalitatea acestuia, astfel asigurand o apărare calificată clientului său. Inţelegerea cauzei este una din premisele acestei apărări;

Asa cum spunea Stewart Brand, in lucrarea intitulata The Whole Earth Catalog (1968), ?Odata ce o noua tehnologie vine peste tine, daca nu esti parte din compresor, esti o parte a drumului?(…).

(…)Procedeele probatorii specifice criminalităţii informatice sunt:

-conservarea imediată a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informaţional, faţă de care există pericolul distrugerii ori alterării;

-ridicarea obiectelor care conţin date informatice, date referitoare la traficul informaţional sau date referitoare la utilizatori, de la persoana sau furnizorul de servicii care le deţine, ?n vederea efectuării de copii, care pot servi ca mijloc de probă;

-efectuarea unei percheziţii informatice (cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice – dispoziţiile din Codul de procedură penală referitoare la efectuarea percheziţiei domiciliare se aplică ?n mod corespunzător); In cazul acestor perchezitii, vorbim si despre perchezitia informatica a telefoanelor mobile, a cardurilor. Acuzarea urmeaza a valorifica datele obtinute din aceste perchezitii, raportul EnCase ? anexa a procesului verbal intocmit in urma perchezitiilor.

-accesul ?ntr-un sistem informatic, precum şi interceptarea şi ?nregistrarea comunicărilor desfăşurate prin intermediul sistemelor informatice intre membrii grupului infractional ? analiza arhivelor de messenger (dispoziţiile Codului de procedură penală referitoare la ?nregistrările audio sau video se aplică ?n mod corespunzător).

In cauzele de criminalitate informatica apar si unele probleme referitoare la probatiune, respectiv:

-in faza de urmarire penala, actele premergatoare sunt complexe, depasindu-si rolul sau scopul;

-se ridica problema respectarii dreptului la aparare in ceea ce priveste momentul aducerii la cunostinta a invinuirii fata de momentul inceperii urmaririi penale;

-se realizeaza inregistrări ambientale dispuse de organul de urmarire penala, inregistrări provenite de la bănci (supraveghere ATM-uri, supraveghere sedii bănci), internet-cafe-uri, constatări tehnico-ştiinţifice efectuate de Institutul pentru Tehnologii Avansate ? parte a Serviciului Roman de Informatii(?) ?

(?) ? Concluzionez prin urmatoarele: necesitatea specializării judecătorilor, procurorilor, avocaţilor – rolul pregătirii profesionale continue.?

Lector univ. dr. Maxim Dobrinoiu a prezentat expunerea : ?Criminalitatea informatică ?n lumina Noului Cod Penal?

O problema pe larg explicata si in care a fost exprimat un punct de vedere inedit a fost aceea a skimming-ului. ? Skimming este plasarea la exteriorul unui bancomat a unor dispozitive artizanale care imita perfect fata unui bancomat cu scopul de a induce in eroare utilizatorii de carduri si de a-i lasa pe acestia cu impresia ca se afla in fata unui bancomat real si a-si putea folosi cardurile. Aceste dispozitive artizanale contin si niste mici dispozitive electronice ? acele ? pisicute ? – microcontroler, un dispozitiv capabil sa citeasca banda magnetica a unui card(?) si sa memoreze datele de la 100 – 200 de carduri.

Operatiunea se plaseaza pe o interfata falsa de plastic sau de tabla care se ataseaza unui bancomat.

In jurisprudenta la ? n ? solutii date acestor fapte de skimming am descoperit un fapt uluitor, ca inginer si ca cercetator al acestui domeniu : se incadreaza aceasta fapta (?) la acces ilegal intr-un sistem informatic prin incalcarea masurilor de securitate (?)

Care masuri de securitate !? Stiti care sunt masurile de securitate asociate unui bancomat? Sunt niste functii matematice interne in procesor care intorc o valoare de adevar in momentul cand se introduce un card si bateti pin-ul corect.

(?) ? Incadrarea este total gresita. (?)Ce se intampla dupa aceea cu datele? Ele pot sau nu sa fie folosite ulterior. Iar aceasta secventa cum o incadram juridic ?(?)

Prin cercetarile mele am ajuns la urmatoarea solutie : ?transferul neautorizat de date dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice ?. Cardul este un mijloc de stocare a datelor informatice. (?)?De ce sa fortam normele si interpretarile ? Am o deviza ? Nullum crimen sine lege ?.(…) Nu ai norma penala, nu exista infractiune. De ce sa interpretezi, de ce sa inventezi, cand ai ! (?)

? Realizarea unei pagini clonate este singurul element de fals informatic ?.

In continuare a facut o expunere comparativa extrem de sugestiva intre reglementarile actuale ale infractiunilor din materia criminalităţii informatice si reglementarile acestora din Noul Cod Penal:

? Noul cod penal:

– Introduce noi concepte (ex. furtul ?n scop de folosinţă, hărţuirea, frauda la votul electronic etc.)

-Reformulează normele anterioare, ?n ?ncercarea de a oferi un răspuns adecvat noilor ameninţări specifice spaţiului cibernetic

-Modifică (?n sensul diminuării) cuantumul pedepselor privative de libertate

-?n continuare, nu reuşeşte să acopere 100% situaţiile, scenariile, cazurile ?nt?lnite ?n practica judiciară

-Renunţă ?n mod inexplicabil la explicarea unor termeni consacraţi

Art. 181 Sistem informatic şi date informatice.

Observaţii:

-Se păstrează aceleaşi forme ale definiţiilor anterioare;

-Dispar definiţiile prelucrării automate a datelor şi programului informatic;

-Dispare definiţia măsurilor de securitate;

-Dispare explicaţia sintagmei fără drept;

(…)?Art. 230 Furtul ?n scop de folosinţă.

Nu are corespondent ?n legea penală anterioară. Observaţii:

-Ipoteză nouă care vine să tranşeze situaţiile controversate din practica judiciară şi doctrină cu privire la racordările (ilegale) la reţele de comunicaţii (?n special la semnalul Internet de tip wireless?WiFi)

-Aduce ?n sfera ilicitului penal faptele de folosire a terminalului de comunicaţii al altuia, ?n condiţiile ?n care, azi, datorită dezvoltărilor tehnologice, prin terminal de comunicaţii se poate ?nţelege inclusiv un sistem informatic, iar multe servicii de comunicaţii voce, video se bazează pe tehnologia IP;

-?n privinţa sancţiunilor, textul de lege face trimitere la art. 228 (furtul), respectiv art.229 (furtul calificat), raportare care poate avea sens numai ?n privinţa alin. (1) – furtul ?n scop de folosinţa care are ca obiect un vehicul. Ar fi trebuit să existe o pedeapsă clar exprimată pentru situaţia analizată?(…)

(…)Art. 249 Frauda informatică.

Observaţii:

-Prevedere nesemnificativ reformulată faţă de norma anterioară;

-Plasare ?n contextul general al infracţiunilor contra patrimoniului, ?n Capitolul IV ?Fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice?

-Cuantumul pedepsei privative de libertate diminuat (tendinţă generală);

Art. 360 Accesul ilegal la un sistem informatic

Observaţii:

-Deşi intenţia legiuitorului a fost crearea unei norme care să vină ?n sprijinul organelor de cercetare penală, oferind ?n acelaşi timp şi măsuri de siguranţă adecvate ?mpotriva unor eventuale abuzuri de drept, noua formulare a alin. (3) nu aduce nimic nou şi nu reuşeşte deloc să elimine diferenţele de interpretare formulate ?n timp de practicieni şi teoreticieni deopotrivă pe subiectul ?ncălcării măsurilor de securitate;

-Cuantumul pedepsei privative de libertate diminuat pt. agravanta 2 (anterior 2 la 7 ani);

-Nu avem reprezentarea clară din partea legiuitorului asupra sintagmei ?fără drept?.

Art. 361 Interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice.

(1) Interceptarea, fără drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publică şi care este destinată unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectuează ?n cadrul unui sistem informatic se pedepseşte cu ?nchisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Cu acceaşi pedeapsă se sancţionează şi interceptarea, fără drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic, ce conţine date informatice care nu sunt publice.

Art. 43 Titlul III Legea 161/2003 (1) Identic, (2) Identic

Observaţii:

-Cuantumul pedepsei privative de libertate diminuat (anterior 2 la 7 ani)

-Nu avem reprezentarea clară din partea legiuitorului asupra sintagmei ?fără drept?.

Art. 362 Alterarea integrităţii datelor informatice. Fapta de a modifica, şterge sau deteriora date informatice ori de a restricţiona accesul la aceste date, fără drept, se pedepseşte cu ?nchisoarea de la unu la 5 ani.

Art. 44 Titlul III Legea 161/2003 alineatul (1)

Observaţii:

-Spre deosebire de norma anterioară, a rămas doar varianta tip a infracţiunii

-Cuantumul pedepsei privative de libertate diminuat (anterior 2 la 7 ani)

-Nu avem reprezentarea clară din partea legiuitorului asupra sintagmei ?fără drept?.

Art. 363 Perturbarea funcţionării sistemelor informatice. Fapta de a perturba grav, fără drept, funcţionarea unui sistem informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, ştergerea sau deteriorarea datelor informatice sau prin restricţionarea accesului la date informatice, se pedepseşte cu ?nchisoare de la 2 la 7 ani.

Art. 45 Titlul III Legea 161/2003

Observaţii:

-Text identic cu cel din norma anterioară

-Cuantumul pedepsei privative de libertate diminuat (anterior 3 la 15 ani)

-Nu avem reprezentarea clară din partea legiuitorului asupra sintagmei ?fără drept?.

Art. 364 Transferul neautorizat de date informatice. Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic sau dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice se pedepseşte cu ?nchisoarea de la unu la 5 ani.

Art. 44 Titlul III Legea 161/2003 alineatele (2) şi (3)

Observaţii:

-Legiuitorul a disjuns, ?n mod logic, transferul datelor informatice de subiectul ?alterării interităţii datelor? ? sub denumirea căruia se găsea ?n norma anterioară

-Cuantumul pedepsei privative de libertate diminuat (anterior 3 la 12 ani)

-Nu avem reprezentarea clară din partea legiuitorului asupra sintagmei ?fără drept?.

Art. 365 Operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

(1) Fapta persoanei care, fără drept, produce, importă, distribuie sau pune la dispoziţie sub orice formă:

a.)Dispozitive sau programe informatice, concepute sau adaptate ?n scopul comiterii uneia dintre infracţiunile prevăzute ?n art. 360-364;

b.)Parole, coduri de acces sau alte asemenea date informatice, care permit accesul total sau parţial la un sistem informatic, ?n scopul săv?rşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute de art. 360-364,

se pedepseşte cu ?nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Deţinerea, fără drept, a unui dispozitiv, a unui program informatic, a unei parole, a unui cod de acces sau alte asemenea date informatice dintre cele prevăzute ?n alin(1), ?n scopul săv?rşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute ?n art. 360-364, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu ?nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Art. 46 Titlul III Legea 161/2003

Observaţii:

-Reformularea normei penale anterioare. Lipseşte acţiunea de a ?vinde? (alin. 1 şi 2)

-Cuantumul pedepsei privative de libertate diminuat (anterior 1 la 6 ani). Introducerea amenzii.

-?n condiţiile alineatului 2 al art. 365 evidenţiem faptul că sintagma ?fără drept? cu privire la deţinere a fost utilizată de legiuitor ?n exces, ?ntruc?t caracterul ilicit al acţiunii rezultă foarte clar din textul legal, prin aceea că dispozitivele, programele informatice, parolele, codurile de acces sau alte asemenea date sunt deţinute ?n scopul săv?rşirii uneia din infracţiunile prevăzute ?n art. 360-364.

-Nu avem reprezentarea clară din partea legiuitorului asupra sintagmei ?fără drept?.

Art. 374 Pornografia infantilă.

(1) Producerea, deţinerea ?n vederea expunerii sau distribuirii, achiziţionarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum şi punerea la dispoziţie, ?n orice mod, de materiale pornografice cu minori se pedepseşte cu ?nchisoarea de la un an la 5 ani;

(2) Dacă faptele prevăzute la alin.(1) au fost săv?rşite printr-un sistem informatic sau alt mijloc de stocare a datelor informatice, pedeapsa este ?nchisoarea de la 2 la 7 ani;

(3) Accesarea, fără drept, de materiale pornografice cu minori, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, se pedepseşte cu ?nchisoare de la 3 luni sau 3 ani sau cu amendă.

Art. 46 Titlul III Legea 161/2003 (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu ?nchisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi producerea ?n vederea răsp?ndirii, oferirea sau punerea la dispoziţie, răsp?ndirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice, deţinerea, fără drept, de materiale pornografice cu minori ?ntr-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice.

Observaţii:

-Reformularea normei penale anterioare. Lipseşte sintagma ?fără drept? (alin. 1 şi 2)

-Apar acţiuni noi ?stocare?, ?accesare?

-Cuantumul pedepsei cu ?nchisoarea diminuat (anterior 3 la 12 ani). Eliminarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi. Introducerea amenzii. Faptele sunt pedepsite ?n funcţie de gravitatea lor

Art. 388 Frauda la votul electronic. Tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot ?n format electronic se pedepseşte cu ?nchisoare de la unu la 5 ani.

Art. 14 OUG 93/2003 pentru exprimarea votului prin mijloace electronice la referendumul naţional privind revizuirea Constituţiei

Observaţii:

-Nu există o definiţie a sistemului de vot electronic şi nici a buletinului de vot ?n format electronic. Prin similitudine, putem considera utilizabile definiţiile sistemului informatic, respectiv a datelor informatice

-Multe state europene (Marea Britanie, Norvegia, Franţa, Finlanda, Olanda, Germania) au renunţat la ceastă formă de consultare publică invoc?nd posibilitatea masivă de fraudare şi erorile electorale

-Infracţiune susceptibilă a se comite ?n concurs cu ?acces ilegal la un sistem informatic?, respectiv ?fals informatic?

-Diminuare a cuantumului pedepsei cu ?nchisoarea (anterior 2 la 7 ani).

Art. 391 Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale.

(3) Introducerea sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează ?nregistrarea sau ?nsumarea rezultatelor obţinute ?n secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor ?n afara prevederilor legii se pedepseşte cu ?nchisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi;

(4) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

Art. 60 şi 61 Legea 35/2008 legea electorală (modificată şi actualizată)

Observaţii:

-Reformularea prin completare a normei penale anterioare.

-Se păstrează regimul sancţionator

-Infracţiunile sunt susceptibile a se produce ?n concurs cu: ?alterarea integrităţii datelor informatice?, ?perturbarea funcţionării unui sistem informatic? sau ?fals informatic?

Aspecte (situaţii, cazuri, scenarii) insuficient acoperite sau neacoperite de legea penală:

1.Obţinerea de date de identificare sau financiare asociate instrumentelor de plată electronică prin Skimming (la ATM-uri, POS-uri) sau atacuri de tip Phishing/Pharming

2.Furtul datelor de identitate prin sisteme informatice (ID Theft) sau furtul identităţii online a utilizatorilor

3.Accesul ?ntr-un sistem informatic protejat prin măsuri de securitate, ?n condiţiile cunoaşterii credenţialelor de autentificare

4.Explicarea clară a ?nţelesului sintagmei ?fără drept? (?n special pentru infracţiunile prevăzute la art.360-365 C.pen.)

D-na Judecator Anamaria Tranca, Tribunalul Bucuresti, a prezentat expunerea: ?Analiza de practica judiciara in domeniul criminalitatii informatice?

?Infractiunea de acces ilegal la un sistem informatic: practica majoritara a Inaltei Curti pe aceasta problema de drept este ca se considera aceasta activitate de skimming descrisa anterior, ca un acces fara drept la un sistem informatic facuta prin incalcarea regulilor de securitate.

Dl Dobrinoiu are o abordare foarte tehnica.

Practica judiciara poate avea alte viziuni cu privire la problemele tehnice. S-ar putea ca diferenta de optica dintre dl.Dobrinoiu si practica judiciara majoritara consta in definirea actiunii actului de incalcare a masurilor de securitate.

Luam cazul clasic expus de dansul: intrarea in casuta de e-mail a unei alte persoane folosind ? user name ?-ul pe care le cunoaste (?) dar yahoo are si o optiune care memoreaza parola. Practica judiciara considera ca acest tip de acces este un acces prin incalcarea masurilor de securitate. De ce ? Pentru ca nu limiteaza masurile de securitate la atacurile de tip ESQL sau alte modalitati specifice pentru a penetra un sistem de securitate. ?

(?) ?Practica merge si pe ideea ca accesul la bancomat prin skimming este un acces la un sistem informatic prin incalcarea masurilor de securitate pentru ca extinde aceste masuri de securitate incalcate la deteriorarea, la accesul, efectiv la montarea acelui dispozitiv skimming pe fata de bancomat. Inteleg nuanta pe care o face dl.Dobrinoiu dar este foarte tehnica. Jurisprudenta are definitii diferite de tehnica cu privire la sintagmele si la termenii care sunt folositi in lege. ?

(?) ? Nu este amuzant sa avem arestati in cauza. Presupune atentie sporita(?) Nu retinem infractiuni ca sa trimitem oameni la racoare?nu avem niciun interes, este absolut ineficient nu punctam nimic, nu suntem un stat politienesc.?

(?) ?O alta problema abordata a fost aceea a calificarii juridice a fraudei informatice: daca se retine ca este o infractiune speciala sau in concurs cu infractiunea de inselaciune.?

?Atat timp cat legea este neclara, confuza (?) o practica judiciara atat de neunitara creata de cele 15 articole din legea 365 si legea 161 cumulate, au creat o practica mai acuta , mai contradictorie decat intregul Cod penal. Cauza unei practici atat de contradictorii este calitatea legii. (?)Noul Cod penal nu va solutiona buna parte din problemele care au aparut in practica. ?

(?)? O alta problema de practica neunitara : art. 24 din legea 365 care sanctioneaza punerea in circulatie in orice mod a instrumentelor de plata falsificate. Practica a ajuns la concluzia ca aceasta punere in circulatie se produce prin introducerea in bancomat a cardului falsificat. Prin incercarea de a extrage bani de pe cardul falsificat se face o punere in circulatie a instrumentului de plata respectiv, falsificat in prealabil.

(?)Avem art. 24 alin.2 si art. 27 (…) care nu face distinctie daca aceste instrumente de plata sunt sau nu reale. (…) Avem un concurs de texte. (?) Practica nu este unitara. Unele instante retin cele doua in concurs sau este retinut doar art. 24 Necesitatea unei practici unitare este dezirabila. S-ar putea sa conteze unde este judecat un inculpat: ca este judecat la Bucuresti unde judecatorii gandesc asa sau ca este judecat in alt oras din tara, unde se retin doua infractiuni in loc de 5.

(?)E bine pentru noi ca profesionisti, pentru acurate juridica, pentru respectul de sine sa ajungem la concluzii unitare. Si aceasta o putem face colaborand.

De cele mai multe ori am gasit ca dialogul judecator ? aparare poate fi unul foarte instructiv, foarte util. Atunci cand e posibil. Din fericire de cele mai multe ori am gasit ca este posibil(?)

Interventii din public: dl. av. Cristian Stefan: ?Este o mare problema in dosare de genul acesta, unde putem spune ca suntem cu totii incepatori in contextul practicii neunitare (….) Varianta cea mai buna, dar care va mai avea de timp ca sa poata fi pusa in aplicare( ?) este aceea de a putea apela la specialisti, la expertize care sa ne poata clarifica. Pentru ca nici eu, nici acuzarea, nici completul nu avem toata pregatirea necesara pentru acest gen de infractiuni. Sunt chestiuni tehnice care trebuiesc clarificate. Din pacate, in practica in Romania nu exista experti care sa poata face acest lucru(…).

Dl.Dobrinoiu este pionierul in acest gen de teorie. Cartea sa este printre putinele carti pe care ne-am putut baza in momentul in care am cautat.?

D-na Judecator Anamaria Tranca: ?Corect, am si eu cartea sa si chiar imi este foarte utila. (?)Pe experti ne-am bazat dintotdeauna.(?) Pe experti de bazam si in cazul acestor infractiuni. Expertul, oricat de multe cunostinte ar avea, oricat de logic ar fi, nu poate sa stabileasca incadrarea juridica a faptelor ?.(?)

Dl. Dr. Maxim Dobrinoiu : ?Legea este prost alcatuita. Trebuie sa facem ceva. Sa o facem buna atat pentru dvs., cat si pentru procuror sa-si faca treaba si aparatorii sa-si faca treaba si atunci noi , doctrinarii, am muri de foame. Nici o problema. Dar haideti sa facem ceva sa fim maleabili. (?) ?

D-na decan Monica Livescu, in cuvantul de inchidere al conferintei, a subliniat cateva dintre concluziile dezbaterilor:

(..)Dialogul interprofesional care nu poate sa duca decat la elemente pozitive in tot ceea ce inseamna solutionarea unor cauze privind astfel de infractiuni ; necesitatea legiferarii posibilitatii de a apela la experti independenti care sa efectueze expertize in acest domeniu(?).

?Sta si in puterea noastra a avocatilor, prin institutiile in cadrul carora actionam, respectiv UNBR, INPPA, de a face demersuri, propuneri, tocmai pornind de la aceste necesitati, justificandu-se si in acest mod utilitatea unor astfel de manifestari din care rezulta anumite nevoi de legiferare si de unificare a practicii ?.

Dublu eveniment lansare de carte si decorarea unui jurist rom?n de catre presedintele Austriei

S?mbătă, 11 noiembrie 2011, ?n Centrul de Conferinţe al Hotelului Radisson din Bucureşti, ?n prezenţa unui numeros public s-a desfăşurat festivitatea organizată de Ambasada Austriei ?n Rom?nia, sub auspiciile Excelenţei sale, dl. ambasador dr. Michael Schwarzinger şi al d-nei Rose-Marie Schwarzinger, prin care s-au marcat doua evenimente remarcabile.

Primul dintre ele a fost lansarea si prezentarea cărţii ?Demnitatea Omului ?n ?nvăţătura Bisericii Catolice?, scrisă de profesorul Herbert Schambeck, unul dintre cei mai importanti juristi ai Europei contemporane, in traducerea prof.univ.dr. Bianca Maria Carmen Predescu. Cartea este un extras dintr-un impozant Corpus in zece volume in curs de aparitie intitulat ?Manual de drepturi fundamentale in Germania si in Europa?.

Al doilea eveniment a fost decorarea d-nei prof. univ. dr. avocat Bianca Maria Predescu, profesor al Facultaţii de Drept si Ştiinţe Administrative din cadrul Universitaţii Craiova, cu ?Medalia Maria Therezia?.

Distinctia este conferita de Preşedintele Austriei femeilor ce se disting prin ?ntreaga activitate profesională pusă ?n slujba societăţii. Profesorul Schambeck a ?nm?nat d-nei profesor Bianca Maria Predescu medalia de argint masiv cu efigia Mariei Therezia.

Festivitatea a avut ca invitati pe: dl. Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale, ?PS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti al Bisericii Romano-Catolice, d-nii Ion Predescu si Acsinte Gaspar, magistrati ai Curţii Constituţionale, vicepreşedintele UNBR, prof.univ.dr.Dan Oancea, decanul Baroului Dolj, prof.univ.dr. Ion Turculeanu, decanul Baroului V?lcea, d-na Monica Livescu, magistrati asistenţi ai Curţii Constituţionale, profesori de la facultăţile de drept din Bucureşti, Craiova şi Piteşti, directorul Colegiului Naţional ?Elena Cuza?, directorul Filarmonicii Oltenia din Craiova, dl. Gabriel Marciu, avocaţi din Craiova şi Bucureşti, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Rom?ne, personalităţi ale vieţii culturale şi economice.

Ambasadorul Austriei, dl. dr. Michael Schwarzinger a prezentat, ?n c?teva din reperele sale importante, personalitatea profesorului universitar Herbert Schambeck: eminent jurist al epocii noastre, reputat profesor de drept public, de ştiinţe politice şi de filosofia dreptului la Universităţile din Viena şi Linz, membru al Academiei Republicii Austria şi al Academiei Pontificale de Ştiinţe Sociale de la Vatican, multiplu Doctor Honoris Causa; a indeplinit timp de 22 de ani functii de conducere in Senatul Austriei, inclusiv functia de presedinte al Senatului (Bundesrat), precum aceea de preşedinte al Grupului Creştin Democrat, dar şi un vajnic apărător al credinţei creştine, recunoscut astfel de Vatican prin ?ncredinţarea misiunii de Gentilom al Sf?ntului Scaun.

Dl. Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale, a avut o alocuţiune asupra celor doua evenimente, deosebit de apreciată at?t de participanţii romani, c?t şi de reprezentanţii statului austriac.

Dl. profesor Herbert Schambeck a subliniat ?ntr-un mod foarte sugestiv aprecierea dată iniţiativei prof. Predescu de a traduce această carte in limba rom?nă spun?nd că: in calitate de membru al Academiei Pontificale, anul acesta, de Crăciun, cartea tradusă ?n rom?nă este cadoul cu care se duce la Sf?ntul Scaun, respect?nd astfel traditia de la Vatican, potrivit cu care, fiecare dintre membrii Academiei Pontificale, ?i dă Papei cărţile scrise de ei ?n acel an, după cum şi Suveranul Pontif le trimite toate scrierile sale.

Dl. conf.univ.dr. Ştefan Deaconu, consilier prezidenţial, ?n calitatea sa de profesor specialist ?n drept constituţional şi libertăţi publice, a făcut o deosebit de interesantă prezentare a cărţii, identific?nd legătura sa cu vechiul drept rom?nesc, dar şi cu legiuirile de peste două milenii ce au conturat locul şi rolul omului şi bisericii ?n societate.

?Tema lucrării de faţă: ,,Demnitatea omului ?n ?nvăţătura Bisericii Catolice?? ne arată interesul pe care ?l au deopotrivă religia şi dreptul pentru om şi drepturile sale. Drepturi fundamentale ale omului, precum demnitatea umană, sunt o realitate, dar şi o necesitate ?ntr-o societate ?n care individul se vrea a fi poziţionat ?n centrul intereselor statului.

Astăzi, demnitatea umană este una din valorile fundamentale universale. At?t legile fundamentale ale statelor, c?t şi documentele juridice internaţionale garantează şi protejează demnitatea umană. Un exemplu ?n acest sens este şi recenta Cartă a drepturilor fundamentale a UE intrată ?n vigoare la 1 decembrie 2009 care prevede ?n chiar primul său articol că ,,Demnitatea umană este inviolabilă. Aceasta trebuie protejată şi respectată??.

Lucrarea profesorului Schambeck are marele merit de a trata problematica demnităţii umane văzută astăzi ca drept fundamental, plec?nd de la originile sale. Demnitatea omului nu poate fi analizată dec?t ?n str?nsă legătură cu fiinţa umană, creaţie Dumnezeiască. De altfel, multă vreme, dreptul a fost dezvoltat pe baza preceptelor religioase pentru că dreptul nu poate fi dec?t moral.

Iată ce prevedea, spre exemplu, una din vechile legi ale statului rom?n la 1652 despre judecător: ,,Care judecător face dreptate, acela este judecător drept la Dumnezeu; iar care nu face dreptate, acela ?ndrăzneală la Dumnezeu nu are. ?nţelepciunea dreptăţii este să vadă lucrurile Dumnezeeşti şi omeneşti, adică dreptatea şi nedreptatea??. (..)

Rezultat al unui efort ştiinţific considerabil, lucrarea subliniază şi pune ?n lumină aspecte actuale şi de perspectivă ale protecţiei demnităţii umane ca valoare universală.

Iată aşadar o lucrare complexă prin conţinut, dar deosebit de accesibilă prin forma pe care i-a dat-o autorul, a cărui personalitate s-a remarcat prin exactitate şi sistematizare.

Felicit deopotrivă autorul lucrării dar şi pe cea care a realizat traducerea cărţii pentru publicul vorbitor de limbă rom?nă. Stimată doamnă profesor Bianca Predescu, felicitări, ?ncă odată pentru iniţiativă şi curajul de a traduce o astfel de lucrare.?

Autorul cărţii, prof. Schambeck, a avut un discurs remarcabil centrat pe tema ??ntre viaţă şi moarte? şi ?lumea socială?. Cu multă căldură a ?mpărtăşit g?nduri din bogata experienţă acumulată ?n peste 50 de ani de activitate. ?Am venit prima dată ?n Rom?nia ?n 1978, reprezent?nd Austria şi am negociat pentru ţara mea cu preşedintele Ceauşescu?. Revenirea in Rom?nia prezentă l-a facut sa remarce ca a găsit ?o alta Romanie?, dec?t cea pe care o cunoştea ?nca din poveştile tatălui său, care a luptat ?n al II-lea război mondial.

Demnitatea umană şi binele comun au fost tema centrală a intervenţiei ?PS Ioan Robu, sobrietatea şi căldura discursului său impresion?nd ?ntreaga asistenţă.

D-na prof.univ.dr. Bianca Predescu şi-a exprimat cu multă căldură şi profundă recunoştinţă g?ndurile legate de traducerea cărţii şi regăsirea pe sine, ca şi credincios ortodox, printr-o astfel de lucrare:

?Am tradus această carte din profundul respect şi preţuirea ce le port Profesorului Herbert Schambeck şi operei sale. La sf?rşitul anului 2009 am primit cartea ?n dar, ?nsoţită de o frumoasă dedicaţie şi gestul nobil m-a onorat.

Dialogul profund pe care mi-l acordă de fiecare dată ?mi dă mulţumirea că nimic din ceea ce am acumulat şi am făcut p?nă acum nu au fost ?n van. Am fost uluită c?t de bine ne cunoaşte, c?t de mult este interesat de religia noastră şi c?t de mult preţuieşte tradiţiile poporului rom?n. (?) M-am apropiat şi mai mult de domnia sa c?nd vedeam de fiecare dată c?t de profund este tratat orice concept de drept public, de construcţie politică şi asta mă făcea, ?n ultimii ani, de c?nd tata nu mai este ?un legiuitor? să ?mi ţină vie flacăra convingerii că a reglementa, a decide soarta celor mulţi trebuie să fie opera doar a unor oameni foarte instruiţi şi ?nţelepţi, care după fiecare cuv?nt spus se g?ndesc multe zile apoi dacă a fost corect şi că ţara ?n care trăieşti trebuie doar să o slujeşti necondiţionat pentru generaţia prezentă şi cele viitoare, fără a te ?ntreba dacă tu, ?n afară de un trai onest, ai altceva.

Am citit cartea primită ?n dar şi am remarcat actualitatea ideilor exprimate de Pius al XII-lea, Leon al XIII-lea, mesajul plin de ?nvăţăminte, şi am vrut ca prin traducere să ajungă ?n mintea şi sufletul semenilor mei.

Lucrarea prezentă este cu certitudine una ştiinţifică, o analiză profundă a modului ?n care concepţia religioasă se reflectă ?n reglementarea juridică din toate timpurile, cu privire specială asupra religiei creştine, astfel ?nc?t şi drepturile fundamentale ale omului sunt o expresie a ?nţelegerii dată de Biserică rolului şi locului Omului pe Păm?nt, cel creat după Chipul şi Asemănarea Domnului. ?

?Mă onorează ?n mod deosebit distincţia primită şi sunt foarte bucuroasă că lucrarea profesorului Schambeck pe care am tradus-o ?n limba rom?nă o să ajungă ?n Biblioteca Vaticanului. Nu am visat niciodată aşa ceva !?

Dl. Dan Mărculescu a transmis mesajul editorului, grupul Universul Juridic şi editura Neverland.

Initiaţiva editării acestei carţi de catre editura Neverland, parte a grupului Universul Juridic, este lăudabila. Cităm cateva din pasajele acestei carţi, care ?ndeamnă la lectură şi reflecţie:

?După Centesimus annus (n.n. – Enciclica lui Ioan Paul al II lea) Statul si instituţiile sale nu sunt un scop ?n sine: ele sunt ?n serviciul fiinţelor umane şi valoarea acordata omului şi demnităţii sale permit ca ele să fie astfel evaluate. Ioan Paul al II lea se pl?ngea că mereu fiinţa umana este considerată ?doar ?n masura ?n care este posibil să fie folosită pentru scopuri preponderent egoiste?.?Trebuie astfel să plasăm rădăcinile totalitarismului modern ?n negarea demnitaţii transcedente a personalitaţii umane, imagine văzută a Dumnezeului nevăzut şi tocmai de aceea, prin insăşi natura sa, subiect al drepturilor pe care nimeni nu le poate incălca, nici individul, nici grupul, nici clasa, nici naţiunea, nici Statul.? (…)

?Ioan Paul al II lea nu se pronunţa pentru o organizare judiciară a Statului fundamentată pe pozitivismul juridic, ci mai cur?nd pentru un Stat de drept democratic care pune organizarea judiciară ?n slujba valorii, căci: ? o democraţie fără valoare se transforma uşor ?ntr-un totalitarism declarat sau ascuns (viclean), aşa dupa cum ne arată istoria?.

?Existenţa unui Stat de drept implică pentru cetăţeni, şi cu at?t mai mult pentru clasa conducătoare, convingerea că libertatea nu poate fi separată de adevăr. Astfel, marile probleme care ameninţă demnitatea persoanei umane, familia, căsătoria, educaţia, economia şi condiţiile de muncă, calitatea vieţii si viaţa ?nsăşi, evidenţiază problema dreptului. Parinţii Sinodali au subliniat cu dreptate că ?drepturile fundamentale ale persoanei umane sunt ?nscrise ?n natura ?nsăşi, caci ele sunt dorite de Dumnezeu si prin urmare ele cer sa fie acceptate ?n mod universal şi observate. Nicio autoritate nu poate să le nesocoteasca făc?nd apel la o majoritate sau la un consens politic, sub pretextul că ?n acest fel pluralismul şi democraţia sunt respectate. De aceea Biserica trebuie să se angajeze să formeze şi să se alăture laicilor care au o funcţie ?n domeniul legislativ , ?n guvernare şi ?n administrarea justiţiei, astfel ?ncat legile să exprime ?ntotdeauna principiile şi valorile morale care sunt conforme unei antropologii sănătoase şi care ţin cont de binele comun.?

?Conferinta – Avocatura si mediul de afaceri

CONFERINTA

?AVOCATURA SI MEDIUL DE AFACERI. IMPACTUL NOULUI COD CIVIL?

Conferinta nationala AVOCATURA SI MEDIUL DE AFACERI. IMPACTUL NOULUI COD CIVIL organizata de Baroul Valcea in data de 1 octombrie la Centrul de Conferinte Grand Hotel Sofianu din Rm.Valcea a fost un real succes.

Au participat aproape 300 de persoane in majoritate avocati dar si magistrati, practicieni in insolventa, atrasi de temele conferintei:

  • Prof.univ.dr. Ion Turcu (Universitatea Babes-Bolyai, Cluj): „Impactul abrogarii Codului comercial si al intrarii in vigoare a Noului Cod civil.”

  • Prof.univ.dr. Gheorghe Piperea (Universitatea Bucuresti): ?Limitele economice ale libertatii de a contracta?.

  • Conf.univ.dr. Lucian Sauleanu (Universitatea din Craiova): ?Specificul obligatiilor asumate de profesionisti ?n contextul dispozitiilor Noului Cod civil.?

  • Av.dr. Daniela Nemoianu (Executive Partner al KPMG Rom?nia): ?Avocatul ? partener de incredere in vremuri de criza? si „Actualitatea in dreptul concurentei”

  • Av.Dan Livescu, Av.Monica Livescu: studiul ?Avocatura si mediul de afaceri? ? necesitati, opinii, preferinte, perceptii ale oamenilor de afaceri asupra avocaturii si ale unor aspecte ale activitatii judiciare.?

Conferinta a fost moderată de Av. Monica Livescu, decanul Baroului V?lcea, lector INPPA.

Importanța evenimentului marcat prin aceasta conferință, intrarea in vigoare a Noului Cod Civil, a fost subliniată și de prezența magistraţilor: dl. Petre Dinescu, preşedintele Tribunalului V?lcea, d-na Corina Pincu Ifrim si d-na Veronica Serbanoiu Badescu de la Curtea de Apel Pitesti, d-na Verdeş Eugenia-Carmen, vicepreşedintele Tribunalului V?lcea, d-na Ţuglui Corina, preşedintele Judecătoriei R?mnicu V?lcea, precum si numerosi alti magistrati ai instantelor locale.

Institutul Naţional al Magistraturii a fost reprezentat de d-na expert Nadia Țaran.

Au fost prezenți si personalități ale vietii publice, care au luat cuvantul, salut?nd manifestarea: dl. Petre Ungureanu, prefect al judetului Valcea, fost membru al comisiei juridice a Camerei Deputatilor in perioada dezbaterilor asupra Noului Cod Civil, dl.Romeo Radulescu, primarul orașului R?mnicu V?lcea, dl.Nicolae Sofianu ? reprezentant al oamenilor de afaceri.

Targul de carte organizat de prestigioasele edituri Hamangiu si C.H. Beck, precum si prezentarea unor portaluri foarte utile pentru informarea profesionistilor dreptului, au completat organizarea acestui eveniment juridic complex.

Av. Monica Livescu, decanul Baroului V?lcea, lector INPPA, a deschis lucrarile conferintei multumind celor aproape 300 de participanti pentru interesul acordat si a subliniat importanta intrarii in vigoare a Noului Cod Civil:

(…)?Suntem, oarecum, fata in fata cu provocarea istoriei. Institutii fundamentale care au consolidat statul roman modern dispar si sunt inlocuite de ceea ce de acum incolo, pentru multi, ani vom numi NOUL COD CIVIL. Astazi suntem in fata unui moment de retrospectiva, dar si de perspectiva in ceea ce priveste Codul Civil.?

(…)?Suntem practicieni ai dreptului care, confruntati cu o aplicare mult prea rapida a acestei legi fundamentale, trebuie sa o tratam ca atare : este o lege in vigoare, trebuie sa o aplicam si pe cale de consecinta trebuie sa o invatam, sa o intelegem in sensurile si interpretarile ei cele mai profunde, pentru a efectua servicii avocatiale de calitate pentru beneficiarii ei. Toti cei implicati in actul de justitie ? avocati, magistrati, avem aceasta prioritate. Organizarea acestei manifestari de catre Baroul nostru sub egida INPPA in cadrul activitatii de formare profesionala continua a avocatilor, demonstreaza preocuparea corpului profesional al avocatilor de a raspunde unui imperativ: asigurarea unei pregatiri de calitate a celor care asigura dreptul la aparare al cetateanului.?(…)

Facand trimitere la Rezolutia Consiliului Uniunii Europene si Reprezentantilor Statelor membre din 2008 (2008/C 299/01), la prevederile Tratatului de la Lisabona privind sustinerea pregătirii profesionale a magistratilor si personalului din justitie, cat si la obiectivul Comisiei Europene privind formarea profesională ?n domeniul dreptul Uniunii a 700.000 de profesionişti din domeniul juridic, d-na decan Monica Livescu a aratat:

(…)?Pana la aplicarea acestor intentii laudabile ale Uniunii Europene, noi ne straduim sa mentinem si sa dezvoltam o activitate de traditie a avocatilor: aceea a unui invatamant profesional de calitate, care sa formeze avocati bine pregatiti in confruntarea zilnica cu provocarile aduse de toate aceste schimbari economice si legislative. Sta insa si in puterea fiecaruia sa accepte aceasta provocare.?

Av.Petre Ungureanu (prefectul judetului Valcea, fost membru al comisiei juridice a Camerei Deputatilor):

(…) ?Sunt convins ca impactul Noului Cod civil inca nu-l cunoastem, dar il vom vedea curand. Doar primele 200 de ani sunt grele?In calitate de prefect vreau sa va multumesc pentru initiativa si sa va felicit.

Un lucru pe care nu-l stie nimeni: cat de mult ne-am chinuit sa introducem pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor modificarile Codului Civil (….). Cand am ajuns dupa 2 ani la art.16 , mi-am dat seama ca, daca mai ramane in Parlament, nu mai am unde ma intoarce. Si am convins Comisia juridica si presedintele de atunci ? dl.av.Andon, sa trimitem proiectul Coului Cod civil mediului academic si facultatilor mari din tara, pentru ca ei trebuiau sa se pronunte si apoi noi sa-l aprobam. Asta a fost cea mai mare rezolvare.Vom vedea acum daca a fost bine sau rau. Sigur , dupa 200 de ani??

D-na Nadia Țaran (expert in cadrul INM):

?Sunt onorata sa reprezint azi Institutul. Vin dupa seria celor 4 conferinte, module organizate de Institut. Din punct de vedere organizatoric a fost o provocare pentru noi, dar acum, ca am ajuns la finalul proiectului, sper ca a fost util si ca mare parte dintre dvs. ati putut urmari transmisiunile pe care le-am facut. E doar un inceput. Ceea ce faceti dvs. azi aici este o continuare si speram ca vor fi si alte initiative similar care vor veni fie din partea Institutului, fie din partea INPPA, fie a barourilor in colaborare cu INPPA. Asemenea actiuni sunt in primul rand in beneficiul dvs. si sunt convinsa ca perioada care urmeaza va fi bogata din punctul asta de vedere.?(…)

Av. dr. Daniela Nemoianu (Executive Partner al KPMG Rom?nia) a sustinut prima prelegere ?Avocatul ? partener de ?ncredere ?n vremuri de criză?, intr-o maniera extrem de atractiva, insotita de o prezentare in imagini.

(…)?Cu totii suntem intr-o schimbare permanenta, lumea se schimba, noi odata cu ea. Trebuie sa tinem cont de ceea ce se intampla in contextul global, in contextul national si, mai ales, cum anume pot avocatii, magistratii sa contribuie la toate aceste evolutii.?

(…)?2011 se anunta si mai problematic, cu o perspectiva a lui 2012 si mai alerta. Venim de la premisele ca mediul de afaceri este supus unor mari incercari in ultimii 3 ani si in perspectiva anilor care vor urma. Daca pana acum oamenii de afaceri puteau avea o predictive asupra a ceea ce urmeaza, puteau sa faca un plan de afaceri pe 5 ani, puteau sa faca bugete anuale, in prezent este extrem de greu sa poti sa ai o prognoza corecta asupra a ceea ce urmeaza. Nimeni nu a fost pregatit pentru aceste circmstante, nimeni nu are solutii miraculoase si toata istoria economica din urma are putine solutii pentru ceea ce s-a intamplat si pentru ceea ce va urma. Criza continua si, in acest context de criza, avem in acelasi timp si aceasta avalansa de noi legislatii. Pe 1 mai a intrat in vigoare noul Cod al muncii, avem acum Noul Cod civil, nu mai vorbesc de Codul fiscal care este intr-o permanenta schimbare, modificarile fiscale au un ritm carora putini le pot tine seama?(…)

(…) ?Dincolo de optimismul care trebuie sa ni-l mentinem, in acelasi timp o privire realista nu poate decat sa ajute. Ce este important de stiut: pentru mediul de afaceri intotdeauna posibilitatea de anticipare a riscurilor, de a evalua oportunitatile sunt foarte importante. Aici rolul consultantului, al avocatului, rolul de preventie este foarte util.? (…)

(…) ?Exista un sistem de 5 parametri care pot ajuta la un rol activ, instrumental care sa poata sustine partea de avangarda a mediului de afaceri. In primul rand vorbim de specializare. Spuneam ca, dincolo de o cunoastere generala pe care cu totii trebuie sa o avem asupra aspectelor juridice, economice, financiare, fiscale, fara o specializare in anumite domenii de drept este destul de greu de presupus ca nivelul tehnic si calitativ necesar pot fi asigurate. Au aparut domenii noi, zone noi de practica europeana, standarde internationale diferite si atunci este firesc ca specializarea sa avanseze in consecinta.? (…)

Interactiunea avocaturii cu mediul de afaceri : totdeauna este important ca dincolo de relatia punctuala legata de un litigiu, de exemplu, aceasta interactiune sa fie permanenta. Important este ca avocatul sa nu astepte reactiv o solicitare, ci sa fie in legatura permanenta cu clientul, sa vada care e evolutia acestui client, ce planuri de dezvoltare are, care ar putea fi rolul de ajutor din partea avocatului, astfel incat sa poata deveni un partener de incredere, un sfatuitor avizat.? (…)

Prof.univ.dr. Ion Turcu (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj) a inceput expunerea sa prin a prezenta o interesanta istorie a reglementarilor in materie comerciala in Europa si in Romania.

(…) ?La 1849, ?n Bucureşti se publica, lucrarea autorului Ioan Bărbătescu intitulată ?Cursul dreptului civil rom?n sau explicarea paragrafelor de legi civile după ordinea Pravilei lui Caragea? cu o cuprinzătoare de pricine, termeni de jurisconsulţi, paragrafele legilor civile rom?ne dezvoltări ale acestor paragrafe şi modele de contracte.

Cel de-al doilea titlu este ?Despre dreptate şi drept?. Capitolul doi consacrat dreptului distinge şase criterii de clasificare a drepturilor subiective, ?ntre care: dreptul de proprietate, dreptul stabilit prin legea datoriilor, dreptul asupra lucrurilor, drepturi private, drepturi integrate etc. Drepturile spre persoane se referă la drepturi spre corpul persoanei, dreptul spre sufletul persoanei, dreptul de a porunci persoanelor individuale şi dreptul de a porunci persoanelor colective.?

(…) ??n cursul de ?Drept comercial? publicat de I.N. Finţescu, profesor suplinitor la Facultatea de Drept din Bucureşti, ?n anul 1929 (vol. I, p. 10), autorul susţine că existenţa separată a Codului de comerţ se justifică prin caracterele specifice ale activităţii comerciale şi prin rolul pe care ?l joacă creditul şi protecţia reclamată de el. ?n perioada interbelică a existat un puternic curent printre scriitorii de drept, pentru unificarea celor două coduri ?ntr-un singur cod al obligaţiilor, curent doctrinar influențat și de exemplul Codului obligaţiilor elveţian. Este extrem de interesant faptul că doctrina elvețiană din acel timp, reprezentată de prof. Wieland din Basel, califica drept un ?exemplul este rău ales? Codul elveţian al obligaţiilor pentru că el conține ?ntregi capitole aplicabile exclusiv comercianţilor, iar pentru instituţiile cu adevărat unificate ? cum este contractul de v?nzare-cumpărare ? s-au extins normele din dreptul comercial şi la raporturile civile, ceea ce a provocat nemulţumiri, date fiind particularităţile contractelor comerciale şi normele inerente acestor particularităţi, norme ce nu se pot extinde pur şi simplu la contractele civile.?

(…) ?Noul Cod civil a reintegrat ?n mare parte legislaţia comercială din Codul comercial şi din legile care ?l completează.

Astfel, de exemplu: art. 3 ? Exploatarea unei ?ntreprinderi; art. 18 alin. (2) ? Registrul comerţului; art. 1175 – Contractul de adeziune; art. 1176 ? Contractul cadru; art. 1587?art. 1592 ? Cesiunea creanţei constată prin titlu nominativ la ordin sau la purtător; art. 1766 ?art. 1771 ? Contractul de furnizare; art. 1772-art. 1776 ? Contractul de report; art. 1851-art.1880 ? Contractul de antrepriză; art. 1881-art. 1948 ? Contractul de societate; art. 1949 ? art. 1954 ? Asocierea ?n participaţie; art. 1955-art. 2008 ? Contractul de transport; art. 2043-art. 2053 ? Contractul de comision; art. 2054-art. 2063 ? Contractul de consignaţie; art. 2064-art. 2071 ? Contractul de expediţie; art. 2072-art. 2095 ? Contractul de agenţie; art. 2096-art. 2102 ? Contractul de intermediere; art. 2171-art. 2183 ? Contractul de cont curent; art. 2184-art. 2190 ? Contul bancar curent; art. 2191, art. 2192 ? Depozitul bancar; art. 2193-art. 2195 ? Facilitatea de credit; art. 2196-art. 2198 ? ?nchirierea casetelor de valori; art. 2221, art. 2222 ? Asigurările de credite şi garanţii şi asigurările de pierderi financiare; art. 2647-art. 2658 ? Cambia, biletul la ordin şi cecul.

Cu data de azi, 1 octombrie 2011, s-a abrogat nu numai Codul civil, ci și Codul comercial, pe l?ngă numeroase alte legi. Aceasta nu va provoca dispariţia Dreptului comercial ca disciplină de studiu universitar. Pentru argumentarea acestei afirmaţii vom invoca exemplul francez.?

Prin interventiile de pe parcursul conferintei au fost punctate, de asemenea, numeroase aspecte ale Noului Cod civil, cum ar fi:

(…) ?Locul și data plății sunt reglementate ?n art. 1720 NCC. Dacă acestea sunt reguli privind o parte din aspectele plății prețului, celelalte condiții ale prețului sunt ?mprăștiate ?n textul acestui cod:

a) condițiile prețului au normele de bază ?n art. 1660-1665 din Capitolul VI, Secțiunea a 3-a;

b) determinarea prețului ?ntre profesioniști este reglementată ?n art. 1233, 1234 din Capitolul I, secțiunea a 3-a a Cărții a V-a;

c) reglementarea plății prețului ca obligație a cumpărătorului o regăsim ?n art. 1719-1728 din Capitolul I al Titlului IX, tot din Cartea a V-a.

Nu este o ?crimă? această ?mprăștiere, dar trebuia o referinta ?n textul unuia dintre cele trei module cu privire la existența și locul celorlalte două module.?

(…) ?Obiectul contractului și obiectul v?nzării sunt deopotrivă drepturile, așa cum rezultă din art. 1650, 1672 și 1673 NCC. Chiar dacă ?n art. 1657-1659 și ?n art. 1672 se vorbește despre bunuri, trebuie să citim și aici drepturi și nu bunuri.(…)

Prof.univ.dr. Gheorghe Piperea (Universitatea Bucureşti) a susţinut un studiu pe tema ?Limitelor economice ale libertăţii de a contracta?.

(…)?Diferenţa fundamentală ?ntre ceea ce se ?nţelegea ?n privinţa raportului dintre dreptul comercial şi dreptul civil şi ceea ce ?nseamnă acesta acum, este că, pe vechile coduri, legea comercială era o lege specială care se completa cu dreptul comun ?n timp ce, la ora actuală, obligaţiile profesioniştilor at?t ?ntre ei c?t şi ?n raporturile dintre ei şi particulari sunt reglementate direct, originar, de dreptul civil. Poate o să vă surprindă, dar Noul Cod Civil, vorbeşte foarte mult de uzanţele comercianţilor, profesioniştilor, ba chiar vorbeşte de o sintagmă c?t se poate de nouă: practicile statornicite ?n relaţiile dintre părţi. Vom vedea ce ?nseamnă aceste lucruri abia peste c?teva luni c?nd judecătorii se vor putea pronunţa asupra acestor chestiuni de drept. De altfel, judecătorii vor avea foarte mult de lucru ?n viitor deoarece acest nou Cod civil le conferă o poziţie mult mai complicată dec?t p?nă acum. Li se conferă, de exemplu, dreptul de a completa un contract?.

(…) ??n mod tradițional, contractele clasice (negociate) ?nseamnă acordul de voințe al părților.

Acordul voințelor ?nseamnă consimțăm?ntul, adică voința exprimată a părților care au capacitatea juridică de a contracta. Conținutul contractului ?nseamnă obiectul acestuia (ce vor părțile) și cauza ?ncheierii lui (de ce vor părțile), adică interesele părților.?(…)

Contractele ?n care sunt parte profesioniștii sunt foarte rar contracte negociate.

Unele contracte sunt ne-voite (contracte forțate, contracte de adeziune), voința uneia dintre părți sau a ambelor lipsind ?n totalitate, fiind limitată sau fiind alterată de imperativul economic sau psihologic al semnării contractului.

?ntr-adevar, cele mai multe contracte ale profesioniștilor se ?ncheie nu de voie, ci de nevoie. C?nd voința lipsește sau c?nd voința este limitată ori este alterată, ceea ce răm?ne ca element contractual subiectiv și ceea ce dă contractului utilitate este interesul părților, emolumentul contractului fiind scopul in care acesta se incheie.?

(…) ?Interesele părților trebuie conciliate. Prestațiile părților trebuie să fie proporționale și coerente.

Echilibrul contractual este o cerință a obligațiilor contractuale implicite de bună-credință și echitate și un efect al exercițiului util și rezonabil al dreptului (care ?și găsește contrariul ?n abuzul de drept sau, mai larg, ?n abuzul de putere economică).

Concilierea intereselor părţilor trebuie să guverneze contractul at?t la momentul ?ncheierii sale, c?t şi pe parcursul executării sale. Echilibrul contractual la ?ncheierea contractului se opune leziunii. Echilibrul contractual pe parcursul executării contractului se opune impreviziunii.

Coexistenţa voinţei părţilor contractante cu interesul fiecăreia dintre ele si dependenţa reciprocă a părţilor explică, cel puţin ?n contractele oneroase de amploare sau de lungă durată, egalitatea contractuală şi nevoia de asigurare a echilibrului contractual pe toată durata contractului. Consimţăm?ntul părţilor (voinţa declarată) trebuie să fie liber şi informat la ?ncheierea contractului, inegalităţile de fapt care există in ?ntre unii cocontractanţi put?nd fi corectate prin incidenţa principiului echilibrului contractual (denumit şi ?principiul proporţionalităţii?), a cărui finalitate este sancţionarea sau corectarea exceselor.

Leziunea și clauzele interzise/abuzive descriu un dezechilibru contractual originar.

Impreviziunea desemnează un dezechilibru contractual survenit incheierii contractului.?

In continuarea expunerii sale, d-nul prof.univ.dr. Gheorghe Piperea a prezentat intr-o manierea originala, foarte apreciata de auditoriu, o analiza a noilor reglementari in materia leziunii, impreviziunii si clauzelor abuzive.

(…) ?Leziunea este o cauză de nulitate a contractului determinată de disproporţia vădită ?ntre drepturile şi obligaţiile părţilor, una din părţi av?nd din contract un c?ştig nerezonabil, pe seama unei pierderi nejustificate suferite de cealalta parte. Leziunea ţine de conţinutul contractului, şi nu de consimţăm?nt, ?ntruc?t presupune o rupere a echilibrului contractual originar. De aceea, ea este o cauză specială de desfiinţare a contractului sau de revizuire a sa. Practic, leziunea ?nseamnă lipsa cauzei, pentru că cel care pierde din contract ?n favoarea co-contractantului nu a avut un motiv sau un scop real pentru a contracta. Din aceasta perspectivă, proba leziunii este mult mai simplă, ?ntruc?t tot ceea ce trebuie făcut de către partea prejudiciată sau pe cale de a fi prejudiciată este să compare prestaţiile reciproce: ?n lipsa proporţionalităţii prestaţiilor, contractul va fi nul, pentru leziune (sau pentru lipsa cauzei, daca admitem că leziunea este un motiv de lipsă a cauzei) sau va putea fi revizuit, prin re-echilibrarea prestaţiilor.?(…)

Cu privire la situatia clauzelor abuzive, d-nul prof.univ.dr. Gheorghe Piperea, intre altele, a explicat:

(…)??n cazul ?n care părţile nu realizează ele ?nsele concilierea, judecătorul poate fi sesizat cu cererea de a revizui contractul, fie ?n baza unei clauze de adaptare sau de revizuire a contractului (clauza de hardship), fie, ?n lipsă, ?n baza dispoziţiilor legale sau direct ?n baza principiului solidarismului contractual (impreviziune).? ?In baza mecanismului revizuirii pentru impreviziune sunt posibile mai multe efecte asupra contractului, ?n funcţie de posibilitatea atingerii scopului pentru care s-a contractat: adaptarea contractului (prin renegocierea clauzelor principale), suspendarea sau desfiinţarea acestuia.?(…)

A analizat totodata si noua viziune a Codului civil asupra principiului autonomiei (libertății) de voință și a limitelor sale, a explicat, intre altele, notiunea de ordine publică economică, ca limită a libertăţii de a contracta.

De asemenea, au fost abordate si alte aspecte care au fost primite cu mare interes de auditoriu.

Conf.univ.dr. Lucian Săuleanu (Universitatea din Craiova) s-a referit in prelegerea sa la ?Specificul obligaţiilor asumate de profesionişti ?n contextul dispoziţiilor Noului Cod civil?.

(…) ?Intrarea ?n vigoare la 1 octombrie 2011 a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil a reaprins problematica autonomiei dreptului comercial, de altfel subiect vechi ?n literatura juridică de specialitate. O analiză a punctelor de vedere exprimate ?n ultima perioadă, ?n diverse studii ori conferinţe publice, conduce la a observa că nota dominantă o constituie scepticismul faţă de noua configurare a materiei comerciale.

Nu mi-am propus a identifica avantajele ori dezavantajele unuia sau a celuilalt sistem, deşi, principial, mă alătur opiniilor exprimate ?n sensul recunoaşterii dreptului comercial ca ramură distinctă de drept privat, ?n ciuda unităţii realizate de Noul Cod civil. ?n privinţa autonomiei dreptului comercial trebuie să distingem ?ntre autonomia legislativă şi autonomia ştiinţifică. Chiar dacă normativ s-a realizat o unitate a dreptului privat, ştiinţa dreptului comercial este necesară av?nd raţiuni de existenţă proprie.

Dimpotrivă, prin reglementarea ?n Noul Cod civil a unor instituţii juridice profund comerciale putem susţine că a avut loc o comercializare a dreptului civil. O astfel de remarcă este valabilă at?t din punct de vedere statistic, numărul raporturilor juridice ?n care părţi sunt profesioniştii fiind cu mult mai mare dec?t cel ?n care regăsim numai neprofesionişti, iar pe de altă parte prin numeroasele instituţii juridice reglementate.?

(…) ?Printre instituţiile juridice preluate ?n Noul Cod civil enumerăm cu titlu de exemplu: profesioniştii şi ?ntreprinderea (art. 3), asocierea ?n participaţie (art. 1.949-1954), contractul de comision (art. 2.043-2.053), contractul de consignaţie (art. 2.054-2.063), contractul de expediţie (art. 2.064-2.071), contractul de agenţie (art. 2.072-2.095), contractul de intermediere (art. 2.096-2.102), contractele bancare de tipul contractului de cont curent (art. 2.171-2.183), contului bancar curent (art. 2.184-2.190), depozitului bancar (art. 2.191-2.192), facilitatea de credit (art. 2.193-2.195), ?nchirierea casetelor de valori (2.196-2.198), garanţiile autonome de tipul scrisorii de garanţie şi scrisorii de confort (art. 2321-2322), titlurile de valoare (art. 2630-2631).

?n materia obligaţiilor, prevederile Noului Cod civil conturează modificări numeroase şi substanţiale. ?n acest context ne-am propus a stabili ?n ce măsură regulile derogatorii ?n această materie aşa cum erau reglementate ?n Codul comercial (art. 40-45, art. 59) au fost preluate ?n noua reglementare. Avem ?n vedere acele reguli ce determină caracterul derogator al obligaţiilor comerciale faţă de obligaţiile civile, respectiv: solidaritatea codebitorilor; curgerea de drept a dob?nzilor, interdicţia de a se acorda termenul de graţie, neadmiterea de către instanţă a retractului litigios; locul executării obligaţiilor comerciale; determinarea preţului.?

(…) ?Art. 1.446 din Noul Cod civil menţine prezumţia de solidaritate pentru obligaţiile contractate ?n cursul activităţii unei ?ntreprinderi, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Menţinerea legislaţiei comerciale speciale are ca şi consecinţă directă menţinerea cazurilor ?n care solidaritatea pasivă legală (sau absolută) ce nu poate fi ?nlăturată, av?nd ?n vedere ?n acest sens cazurile prevăzute de Legea nr. 31/1990.

Compar?nd textul art. 1.446 N.C.civ. cu art. 42 C.com. observăm o diferenţă ?n sensul că ?n acest din urmă caz prezumţia este una relativă părţile put?nd stabili contrariul (??n obligaţiunile comerciale codebitorii sunt ţinuţi solidariceşte, afară de stipulaţiune contrară?). Or, ?n Noul Cod civil prezumţia se aplică ?n toate aceste raporturi, mai puţin ?n cazurile ?n care legea prevede contrariul.

Concluzia este că prezumţia de solidaritate a codebitorilor nu mai este una relativă, ci una absolută. Părţile nu mai pot răsturna această prezumţie.

O altă concluzie ar fi aceea că această regulă derogatorie ?n materia obligaţiilor comerciale ce fusese edictată pentru ?ncurajarea creditului şi constituia o garanţie pentru creditor a fost extinsă la nivelul tuturor raporturilor activităţii unei ?ntreprinderi.

Analiza celor două texte de lege impune şi stabilirea efectelor ?n privinţa neprofesioniştilor.

?n primul r?nd, prezumţia de solidaritate se aplica conform art. 42 alin. 2 şi fideiusorului chiar necomerciant care garantează o obligaţie comercială. Această dispoziţie nu se mai regăseşte ?n Noul Cod civil astfel că, observ?nd dispoziţiile ce reglementează fideiusiunea (art. 2.279-2.320), răspunderea fideiusorului nu mai este diferenţiată ?n funcţie de calitatea fideiusorului (profesionist sau neprofesionist) şi nici de natura obligaţiei asumate (adică specifică activităţii de ?ntreprindere).

Fideiusiunea solidară este reglementată expres de art. 2.300 N.C.civ. şi există ?atunci c?nd se obligă ?mpreună cu debitorul principal cu titlu de fideiusor solidar sau de codebitor solidar?, caz ?n care acesta nu va mai putea invoca beneficiul de discuţiune sau de diviziune.

Aşadar, fie că fideiusorul este profesionist, fie neprofesionist nu operează prezumţia de solidaritate (ea av?nd caracter legal doar pentru obligaţiile contractate ?n exerciţiul activităţii ?ntreprinderii), ci aceasta trebuie să rezulte expres din ?nscrisul respectiv.

?n al doilea r?nd, dacă art. 42 alin. 3 C.com. prevedea expres că prezumţia de solidaritate nu se aplică la necomercianţi pentru operaţiuni care ?n ceea ce ?i priveşte nu sunt fapte de comerţ, observăm că ?n Noul Cod civil nu mai există o astfel de menţiune. Două sunt interpretările posibile:

-fie prezumţia se aplică tuturor codebitorilor, inclusiv debitorilor ce ?şi asumă obligaţia ?n afara exerciţiului activităţii unei ?ntreprinderi

-fie prezumţia se aplică doar profesioniştilor (noţiune ?n care nu sunt incluşi doar ?comercianţii?)

Suntem de părere că prima interpretare corespunde at?t unei interpretări gramaticale, dar şi teleologice, adică ?n acord cu intenţia unificării dreptului privat şi implicit a tratării unitare a acestor raporturi juridice.? (…)

In continuarea expunerii sale, d-nul conf. univ. dr. Lucian Săuleanu a abordat intr-o maniera pragmatica o serie de aspecte, cum ar fi: curgerea de drept a dob?nzilor, punerea ?n ?nt?rziere a debitorului, cumulul penalităţii cu executarea ?n natură, locul plăţii, determinarea preţului ?ntre profesionişti

In finalul expunerii sale, d-nul conf.univ.dr. Lucian Săuleanu a concluzionat:

(…)?natura specială a raporturilor juridice ocazionate de activitatea comercială, comparativ cu raporturile juridice civile este incontestabilă, iar acest aspect răm?ne un element constant indiferent de sursa lor normativă.

Fără ?ndoială că Noul Cod civil prin multe dispoziţii aduce un plus de eficientizare ?n raporturile juridice ?n care parte sunt profesioniştii. Am observat că problema interpretării unităţii dreptului privat din multe puncte de vedere este doar terminologică.

Că unificarea celor două domenii este sau nu formală, nu ne ?mpiedică a observa evoluţia instituţiilor juridice (prin comparaţie) şi a extrage beneficiile modificărilor aduse.

Specificitatea dreptului comercial nu poate fi ştirbită, iar dovada vitalităţii acestuia o constituie chiar experienţa din statele ce au realizat din punct de vedere formal unificarea dreptului privat.

Aşa cum am precizat, ?n privinţa autonomiei dreptului comercial trebuie să distingem ?ntre autonomia legislativă şi autonomia ştiinţifică. Ştiinţa dreptului comercial este necesară av?nd raţiuni de existenţă proprie.

De altfel, dreptul comercial ca ramură de drept şi ca obiect de studiu ?n universităţi continuă a exista ?n ţările ce au adoptat un cod unic, precum Italia ?n ciuda adoptării Codului civil din 1942. Nu trebuie să uităm că mare parte din instituţiile juridice ce ţin de ştiinţa dreptului comercial vor continua să fie reglementate de legislaţia specială.?

Av. dr. Daniela Nemoianu , Executive Partner al KPMG Rom?nia, a prezentat de asemenea ?n cadrul conferinţei şi o prelegere despre ?Actualități in dreptul concurenţei?.

Av.Monica Livescu, decanul baroului Valcea, lector INPPA, a precizat ca studiul ?Avocatura şi mediul de afaceri ? necesităţi, opinii, preferinţe, percepţii ale oamenilor de afaceri asupra avocaturii şi ale unor aspecte ale activităţii judiciare? efectuat de către av. Dan Livescu şi av. Monica Livescu, in colaborare cu prof.univ dr. Septimiu Chelcea de la Facultate de Sociologie a Universitatii Bucuresti si Cult Market Research (director Alexandru Zodieru) , reprezinta o lucrare ampla aflata in curs de derulare la nivel national.

Pana in prezent concluziile au fost rezultatul unei investigatii sociologice desfasurate in randul membrilor comunitatii de afaceri din Bucuresti si mai multe judete ale tarii, cu ajutorul unor Camere de Comert si Industrie.

Dupa ce studiul va fi finalizat la nivel national va fi organizata o conferinta unde concluziile acestuia vor fi analizate pe larg.

Studiul contine deja zeci de slide-uri referitoare la diferite aspecte deosebit de utile pentru orientarea activitatii avocatiale, dar si a oamenilor de afaceri.

Dintre zecile de slide-uri proiectate pe ecranele salii de conferinta, prezentam urmatoarele selectii, respectiv: obiectivele studiului, 9 dintre cele patruzeci de grafice, precum si cateva dintre concluziile preliminare.

Dintre obiectivele studiului mentionam:

    • orientarea activităţilor de perfecţionare profesională a avocaţilor

    • identificarea modalităţii ?n care sunt percepute de reprezentanţii mediului de afaceri unele aspecte ale activităţii judiciare din domeniul comercial

    • identificarea modului in care sunt percepute dar si cunoscute serviciile avocatiale de catre mediul de afaceri

    • cunoasterea altor probleme privind relatia dintre mediul de afaceri si avocati asa cum sunt ele percepute de catre manageri

    • cunoasterea principalelor criterii care stau la baza alegerii unui avocat de catre oamenii de afaceri pentru apararea intereselor firmei

(…)

Prezentam 9 dintre cele peste 30 de grafice ale studiului:

Pentru serviciile juridice necesare desfăşurării activităţii firmei dvs. cel mai frecvent apelaţi la:

  • Aproape jumătate dintre managerii participanţi la studiu apelează la un avocat atunci c?nd au nevoie de servicii juridice necesare desfăşurării activităţii propriei firme.

  • ?ntr-o măsură mai mică, aproximativ un sfert dintre aceştia spun că solicită ?n acest sens servicii at?t din partea avocaţilor, dar şi a consilierilor juridici.

  • Un procent de 20% dintre respondenţi au angajat la firma pe care o conduc un consilier juridic care se ocupă de serviciile juridice curente.

  • Numai 12% dintre aceştia, in special firme mici, consideră că nu este necesară intervenţia unui specialist ?n domeniu, consider?nd fie că nu au nevoie de servicii juridice (6%), fie desemnează sarcini de acest tip angajaţilor cu alte specializări(6%).

De obicei, c?nd apelaţi la serviciile unui avocat?

?n activitatea firmei pe care o conduceţi folosiţi servicii avocaţiale ?n mod:

Consideraţi că este necesară o specializare a avocaţilor pe domenii de competenţă (de exemplu, drept fiscal, dreptul muncii, contracte, etc.)?

  • Mai mult de trei sferturi dintre participanţii la studiu găsesc ca necesară specializarea avocaţilor pe domenii de competenţă, ?n timp ce numai 4% nu considera necesara o astfel de speciliazare.

Care aspect al activităţii de judecată ?n instanţă v-a nemulţumit cel mai mult?

  • Durata mare a procesului reprezintă principalul motiv de nemulţumire al managerilor care au evaluat negativ activitatea de judecată ?n instanţă.

  • Aproape jumătate dintre aceştia sunt nemultumiti de prestatia magistraţilor.

  • Doar 6%, dintre mangaerii intervievati sunt nemultumiti de modul in care au fost reprezentati in instanta de catre avocati.

?n cazul ?n care aţi apela la soluţionarea disputelor prin mediere, ce fel de mediator aţi alege?

  • 66% dintre manageri si-au exprimat optiunea pentru un mediator care are si studii juridice.

  • Doar 17% consideră că mediatorul pe care l-ar alege pentru soluţionarea disputelor comerciale ar trebui să aibă alte studii dec?t cele de profil juridic.

Vă rugăm să apreciaţi, pe baza experienţei dumneavoastră, ?n ce măsură consideraţi eficiente pentru protejarea intereselor dumneavoastră de afaceri modalităţile de soluţionare ale unui litigiu, menţionate mai jos?

  • Cea mai eficientă modalitate de soluţionare a unui litigiu la nivelul firmei pe care o conduc este considerată de manageri,negocierea directă şi tranzacţionarea cu reprezentanţii părţii adverse, asistati de avocaţi. Aproape trei sferturi dintre respondenţi găsesc această modalitate eficientă ?n mare şi foarte mare măsură.

  • ?ncheierea unui acord de mediere sub asistenţa avocaţilor reprezintă pentru mai mult de jumătate un demers eficient ?n mare şi foarte mare măsură ?n soluţionarea unui litigiu.

  • ?ncheierea unui acord de mediere fără asistenţa unui avocat este, din perspectiva managerilor, o cale mai putin eficienta de soluţionare a unui litigiu comercial.

Vă rugăm să apreciaţi, pe baza experienţei dumneavoastră, ?n ce măsură criteriile de mai jos stau la baza alegerii unui avocat.

  • Cel mai important dintre criteriile care stau la baza alegerii unui avocat este nivelul de pregătire juridică al acestuia. Peste 95% dintre respondenţi ?l folosesc drept principal criteriu ?n alegerea unui avocat.

  • Aproape la fel de importante, etica profesională, capacitatea de anticipare a riscului şi abilităţile de negociator sunt caracteristicile de care ţin cont ?n mare şi foarte mare măsură aproximativ 90% dintre managerii puşi ?n situaţia de a alege să colaboreze cu un avocat.

  • La cealaltă extremă, notorietatea dată de mass media este criteriul cel mai slab de decizie ?n cazul ?ncheierii unui contract de consultanţă juridică.

Menţionaţi, vă rugăm, şi alte criterii care stau la baza alegerii unui avocat.

  • Pe l?ngă criteriile incluse ?n chestionarul sociologic (variantele ?ntrebării anterioare), oamenii de afaceri au indicat si alte criterii care stau la baza alegerii avocatului.

  • Profesionalismul şi responsabilitatea de care dau dovadă, aspect indicat de 15% dintre respondenţi.

  • Celelalte criterii de selecţie a avocaţilor, exprimate ?n procente de la 2 p?nă la 6%, ar fi următoarele: disponibilitatea acestora, comunicarea client-avocat, experienţa ?n domeniu, colaborările anterioare sau recomandările din partea prietenilor.

Relaţia dintre oamenii de afaceri şi avocaţi

(…)

  • ?n urma analizei se poate observa un interes sporit pentru păstrarea unei legături pe termen lung intre manageri si avocati ?ntruc?t, ?n acest mod, avocaţii au posibilitatea de a cunoaşte mai bine caracteristicile firmei cu care lucrează şi se pot implica mai mult ?n acţiunile ce o privesc, sa-si asigure astfel o protective juridical mai buna.

Percepţia managerilor asupra rolului avocatului de afaceri

(…)

  • La fel de interesantă este ideea conform căreia avocatul ar trebui să aibă rol de negociator.

  • Mai trebuie subliniat faptul că avocatul este văzut ca avand un rol foarte important nu numai in rezolvarea litigiilor dar si preventiv, prin consultanta pentru minimizarea efectelor negative şi maximizarea rezultatelor, ?n limitele cadrului legal.

Dintre concluziile preliminare ale studiului mentionam:

(…)

  • Totusi, deşi la nivel declarativ cei mai mulţi manageri acordă o importanţă sporită consultanţei juridice preventive, apelul la un specialist se realizează de cele mai multe ori atunci c?nd apare o problemă juridică iminentă.

  • Deşi nu pare a fi o problemă ?n identificarea unor avocaţi specializaţi pe diverse ramuri de drept, există o necesitate exprimată de majoritatea managerilor ?n sensul calificării lor pe domenii de competenţă. Mai exact, cel mai acut s-a simţit nevoia unor avocaţi specializaţi ?n domenii precum dreptul muncii, drept comercial sau drept financiar şi fiscal.

  • Litigiile de la Curţile de Arbitraj Comercial de pe l?ngă Camerele de Comerţ şi Industrie nu reprezintă situaţii foarte des ?nt?lnite ?n activitatea firmelor participante la studiu. Dintre cei care cunosc mai bine situaţia propriei firme şi se pot exprima, ?n majoritate declară că frecvenţa cazurilor este una redusă p?nă ?n prezent.

  • Inserarea clauzei arbitrale ?n contracte pe care firma le ?ncheie c?t şi apelul la procedura arbitrală ca alternativă de soluţionare a unui litigiu comercial ar fi acceptată de cei mai mulţi manageri, frecvenţa cu care aceste demersuri ar fi realizate atunci c?nd situaţia impune fiind una destul de ridicată.

  • Rolul avocatului este ?ncă odată recunoscut ?n cazul procedurii de conciliere prealabilă a unui litigiu.

  • Procedura medierii, ca alternativă de soluţionare a unei dispute comerciale, este un demers cunoscut pentru cei mai mulţi dintre managerii participanţi la studiu. Chiar dacă p?nă ?n prezent nu a fost folosită ?ntr-o foarte mare măsură, pentru soluţionarea viitoarelor dispute comerciale, perspectivele de utilizare ale acestei proceduri se arată mult mai mari. S-a remarcat preferinta pentru un mediotor care sa aiba si studii juridice.

  • Negocierea directă şi tranzacţionarea cu reprezentanţii părţii adverse, asistati de avocaţi, precum şi ?ncheierea unui acord de mediere sub asistenţa avocaţilor, reprezintă cele mai eficiente măsuri pentru protejarea intereselor ?n cazul soluţionării unor litigii.

  • De asemenea, există credinţa că asistenţa unui avocat ?n ?ncheierea contractelor comerciale ar reduce numărul litigiilor.

  • Mulţi dintre respondenţi cunosc posibilitatea procedurii administrării probelor prin avocat ?n cazul unui litigiu comercial şi la fel de mare este proporţia celor care ar realiza acest demers ?n condiţiile reducerii perioadei de judecată. Exista insa un numar semnificativ de manageri care nu stiu de existenta acestei proceduri.

  • Alegerea unui avocat este realizată ?n principal ?n funcţie de nivelul de pregătire al acestuia şi aproape la fel de importante, etica profesională, capacitatea de anticipare a riscului şi abilităţile de negociator sunt caracteristicile de care se ţine cont ?n cele mai frecvente situaţii. Vechimea ?n profesie nu este un factor decisiv ?n aprecierea modalităţii de ?ndeplinire a obligaţiilor profesionale.

Dupa o zi foarte densa, conferinta s-a incheiat intr-o manierea relaxata prin oferirea de catre organizatori – Baroul Valcea – a unei mese de afaceri.

Discutiile pe marginea Noului Cod civil au continut pe parcursul mesei de afaceri, completata cu reluarea pe ecranele montate in sala a slide-uri continand studiul ?Avocatura şi mediul de afaceri ? necesităţi, opinii, preferinţe, percepţii ale oamenilor de afaceri asupra avocaturii şi ale unor aspecte ale activităţii judiciare?.

La final participantii au degustat cate o portie dintr-un tort urias intitulat…NOUL COD CIVIL?.

Conferinta a fost punctata cu 10 puncte de pregatire profesionala continua participantii primind certificate de participare in acest sens.

Parteneri/sponsori: Editura CH Beck, Editura Hamangiu, Cult Market Research, Livescu & Asociatii

Partener media: Juridice.ro

Ziua Avocatului

SARBATORIREA ZILEI AVOCATULUI

CONFERINTE

?Profesia de avocat si dreptul la aparare ? trecut, prezent si perspective?
?Reforma codurilor?
? conferinta de formare profesionala pe teme de drept penal/procedura penala

S?mb?t?, 24 iunie 2011, cu ocazia Zilei Avocatului, la Palatul Ol?ne?ti din Statiunea Baile Olanesti, Baroul V?lcea si INPPA, ?n parteneriat cu Editura Universul Juridic si Juridice.ro, au organizat un dublu eveniment: sarbatorirea Zilei Avocatului si conferinta de formare profesionala.

Dup? discursul doamnei decan, au fost sustinute expunerile din cele doua sectiuni ale conferintei.

Sub genericul ?Profesia de avocat si dreptul la aparare ? trecut, prezent si perspective? au fost prezentate expunerile:

  • ?Mari avocati valceni?av. Monica Livescu, decan al Baroului Valcea, lector INPPA si av. Daniel Coman, consilier al Baroului Valcea;
  • ?Noile reglement?ri adoptate prin Legea nr. 270/2010 privind modificarea ?i completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ?i exercitarea profesiei de avocat? ? av. Stefan Naubauer, director executiv adj. INPPA
  • ?Dreptul la aparare in jurisprudenta C.E.D.O.? ? av.asist.univ.drd. Anelis Vanina Istratescu, lector INPPA;
  • ?Drepturile si obligatiile avocatilor in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului? ? av. Anca Ghencea, lector INPPA.

In partea a doua a conferintei, sub genericul ?Reforma codurilor?, au prezentat expuneri:

  • Prof. univ. dr. Anastasiu Crisu, lector INPPA
  • ?Modific?rile aduse Codului penal prin Legea nr. 202/2010? si ?Ap?rarea ?nvinuitului si inculpatului ?n cazul infractiunilor de evaziune fiscal??Av. dr. Petrut Ciobanu, lector INPPA:

Cu aceast? ocazie, editura Universul Juridic a organizat lansarea c?r?ii ?Practic? avoca?ial?? (autori: Andrei S?vescu, Marinela Cioroab?, Ruxandra Ni?oiu), cu participarea autorului Andrei S?vescu.
?n cadrul lans?rii, domnul avocat Andrei S?vescu a luat cuv?ntul prezantand actuala edi?ie a volumului, dar si unele aspecte din edi?ia urm?toare, la care deja a ?nceput lucrul.

Au participat peste 150 de avocati. Conferinta a fost inscrisa ?n calendarul activit?tilor organizate de INPPA si a fost punctat? cu 10 ore de preg?tire profesional? continu?.

Conferinta – Reforma sistemului judiciar

CONFERINTA

?Reforma sistemului judiciar din perspectiva legii 202/2010 si a noilor coduri?
16 aprilie 2011, Baile Olanesti, complexul Palat Olanesti

Expuneri:

    1. ?Reforma sistemului judiciar.?Masuri privind accelerarea judecatilor si unificarea practicii judiciare adoptate prin Legea nr.202/2010?
      Dr. av. Traian Briciu, director al I.N.P.P.A;
      Dr.Claudiu Dinu, Consilier de stat Presedentia Romaniei
    2. ?Reglementarea drepturilor personalit??ii ?n noul Cod Civil? ?
      Prof.univ.dr. Eugen Chelaru
    3. ?Considera?ii teoretice privind aplicarea ?n timp a prevederilor legii nr. 202/2010 ?n materie procesuala civila?
      Judecator Nicolaescu Mirela, pre?edinte al sec?iei civile a Tribunalului Valcea
    4. Perspective constitu?ionale asupra legii ?Micii Reforme?
      Av. Monica Livescu, lector INPPA
    5. Impactul ?Micii Reforme? asupra mediului de afaceri
      Lector univ. drd. Av. Ghi?? Dumitru , avocat ?n Baroul V?lcea

In cadrul manifestarii a avut loc prezentarea c?r?ii ?Drept interna?ional privat? a prof. univ. dr.Bianca Maria Carmen Predescu

Partener media: Juridice.ro
Partener: Editura si libraria Hamangiu

Conferinta – Avocatura, profesie sau afacere

CONFERINTA: ?Avocatura: profesie sau afacere?

18 martie 2011, Craiova, Sala Mare a Prefecturii Dolj

Baroul Dolj ?n parteneriat cu Editura Universul Juridic a organizat vineri, 18 martie 2011, ?n Craiova la Sala Mare a Prefecturii Dolj, conferin?a ?Avocatura: profesie sau afacere”.

Lucr?rile acesteia au fost conduse ?i moderate de dl. prof. univ. dr. Ion Turculeanu, Decanul Baroului Dolj, Consilier UNBR, care a subliniat actualitatea temei ?i necesitatea dezbaterii ?n contextul dezvolt?rii economice ?i a conturat noile valen?e ?n care trebuie exercitat? profesia de avocat.

Cu aceast? ocazie a ?nmanat invitatului conferin?ei, d-lui Ion Predescu, judec?tor la Curtea Constitu?ional?, din partea U.N.B.R. ?i a pre?edintelui acesteia, dl. Gheorghe Florea, diploma ?i medalia jubiliar? ?1990-2010 ? 20 de ani de profesie independent? ?i organizare autonom??.

Din partea Centrului teritorial INPPA Craiova au fost ?nmanate diplome pentru meritele ?n ?nfiin?area Centrului ? d-nei Decan a Baroului V?lcea, Marin Vladulescu Floriana ?i d-lui C?lin Nicolae, Decanul Baroului Olt.

Dl. Ion Predescu a transmis mul?umiri Pre?edintelui UNBR ?i ?i-a exprimat ?ncrederea deosebit? ?n fermitatea ?i rigoarea care ?l caracterizeaz? pe Pre?edintele Uniunii ?i pe care le-a asigurat ?i ?n organizarea profesiei de avocat ?mai ceva dec?t ?n alte profesii?. A subliniat c? aceast? diplom? ?i evoc? cei peste 38 de ani ?n avocatur?, c?t ?i faptul c? ?legea avocaturii a fost lucrat? av?nd ca autor necunoscut comisia juridic? a Senatului, pe care a prezidat-o ani ?ndelunga?i?.

Dl. prof. univ. dr. Horia Diaconescu a conturat ?n cuv?ntul s?u rolul avocatului ?n contextul actual.

Dl. Ion Predescu a facut o prezentare a evolu?iei corpului de avoca?i, a tr?s?turilor specifice avocatului, pun?nd accent pe reputa?ia ?i atingerea scopului social al acestora.

Dl. conf. univ. dr. avocat Lucian S?uleanu a sustinut materialul cu titlul ?Managementul avocaturii: teme actuale ?i tendin?e?.

D-na Monica Livescu, Consiler UNBR, Prodecanul Baroului Valcea, a prezentat recenzia c?r?ii ?Drept interna?ional privat – Partea general?? a d-nei prof.univ.dr. Bianca Predescu, ap?rut? la Editura Wolters Kluver.

D-ra prof.univ.dr. Bianca Maria Carmen Predescu a explicat ?n cuv?ntul s?u care a fost fundamentul scrierii c?r?ii, rolul jucat de ?nainta?ii din familie, de experien?a din politic?, de la catedr? ?i din avocatur?.

Redam din cuvantarile celor care au conferentiat.

Dl. prof. univ. dr. Horia Diaconescu : ?Pascal, ?n judec??ile sale despre justi?ie, arat? c? justi?ia f?r? for?? este o sl?biciune, for?a f?r? justi?ie este tiranic?, justi?ia f?r? for?? este contestat? de cei r?i, iar for?a f?r? justi?ie este acuzat??.

?Ne confrunt?m cu o decredibilizare a ideii de justi?ie. De aceast? lips? de autoritate a justi?iei este legat? ?i profesia de avocat, pentru c?, odat? cu justi?ia, este implicat? ?i autoritatea noastr? profesional?, cei care suntem slujitorii ideii de justi?ie. Sper ca argumentele ap?r?rii s? fie persuasive, conving?toare ?i s? determine nevoia instan?elor nu numai de le a asculta, ci ?i de a le lua ?n seam??

?Profesia noastr? actual? este ?ngreunat? ?i de instabilitatea legislativ?, manifestat? prin schimbarea legilor cu o frecven?? adeseori ?ngrijor?toare ?i tendin?a de incriminare prin legi speciale, practic? p?gubitoare pentru existen?a statului de drept. La un moment dat nu mai ?tii ce act normativ reglementeaz? o anumit? materie. Este afectat unul din principiile fundamentale ale dreptului: ?nimeni nu poate invoca necunoa?terea legii?. ?n multitudinea de acte normative este absurd s? pretinzi unui om s? cunoasc? noianul lor?.

?Reflecta?i asupra a trei coordonate: necesitatea profesiei de avocat ?n asigurarea justi?iei, ca for?? social? a unei societ??i democratice; practica de legiferare rapid? ?ntr-o grab? inexplicabil?; efectele nocive ale instabilit??ii legislative asupra societ??ii disciplinate, normate?.

Dl. judec?tor Ion Predescu : ?Conducerea UNBR demonstreaz? c? poart? grij? deosebit? p?str?rii profesiei de avocat, astfel cum trebuie ea s? existe?

??nv???m?ntul profesional al avoca?ilor stagiari ?i al avoca?ilor ??i are originea ?n Oltenia. Colegiul de conducere al Baroului Oltenia ?n 1953-1954 a organizat ?nv???m?ntul avoca?ilor stagiari, la ?nceput ?mpreun? cu stagiarii judec?tori ?i procurori (?). V-am evocat aceste evenimente pentru a sublinia preocup?rile de origini ?n Oltenia cu privire la preg?tire, nivel de profesionalism. Constat cu satisfac?ie c? aceste preocup?ri continu? cu r?spundere, seriozitate ?i competen???.

?Cu privire la titlul conferin?ei ? dac? avocatura este ?i altceva dec?t profesie, v? rog s? ave?i ?n vedere art.24 din Constitu?ie care ?l men?ioneaz? pe avocat sub acest nume. Avocatul este men?ionat ?n Constitu?ie ca profesie, ca sus?in?tor al drepturilor p?r?ilor implicate ?n procese?.

?To?i practicienii avoca?i trebuie s? cunoasc? c?t mai bine care sunt exigen?ele acesteia ?n perioada actual?. Nu putem trece peste constatarea pe care o facem ?n fiecare zi, fiecare dintre noi: toate profesiile sunt tulburate ?n aceast? perioad? dificil? din punct de vedere economic. ?i ?n justi?ie sunt tulbura?i pentru c? (?) au mai multe probleme dec?t cei care exercit? profesia de avocat?.

?Nu ?ncape nicio ?ndoial? c? avocatura este o profesie ?i pentru aceasta oricine s? citeasc? titlul legii avocaturii ?i primul cuv?nt al art.1. Avocatul, spre deosebire de alte profesii juridice este independent, dar se supune ?i el legii. Este autonom ?n cel mai deplin sens al cuv?ntului?.

?Am sus?inut cu t?rie grija pentru avoca?ii stagiari ?i avoca?ii ?ndrum?tori (?), grija pentru preg?tirea avoca?ilor ?i treptele profesionale pe care trebuie s? le parcurg? ?n raport de nivelul instan?elor?.

?Mult? vreme, p?n? ?n sec. XIX, prima tr?s?tur? a personalit??ii avocatului se considera a fi talentul ?i ?nclina?ia actoriceasc?, retorica.(?) ?n mod constant se apreciaz? c? prima caracteristic? a avocatului este inteligen?a. Avoca?ii care se afirm? ?n profesie nu sunt prezuma?i, ci sunt realmente persoane inteligente. De ce? Datorit? dificult??ilor ?n exercitarea acestei profesii, prin implica?iile ?n toate domeniile pe care le cuprind (?.) Nu to?i cei care au ca baz? de preg?tire ?tiin?ele dreptului pot profesa ?n condi?ii apreciabile, recunoscute, avocatura. Talentul, oratoria ?ntregesc celelalte aptitudini psihice pe care trebuie s? le aib? persoanele care profeseaz? avocatura. Cum se face c? persoanele dominante ?n avocatur? sunt persoane feminine?( ?) Sunt obligat s? ?in seama de tot ce am spus mai ?nainte, la dot?ri, ?nzestr?ri naturale ?i mai ales aici intervine diferen?a: la cultivarea ?i dezvoltarea lor?.

?Pre?edintele Gheorghe Florea are avantajul experien?ei deosebite ?n avocatur?, al exigen?ei ?i rigorii (?.) La toate modific?rile legislative privind legea avocaturii a participat cu o con?tiinciozitate ?i rigoare deosebit??.

?Profesia de avocat este o profesie a personalit??ii. Cere respect, stim?, con?tiinciozitate, r?spundere. Avocatul se supune ca to?i ceilal?i regulilor sociale?.

??n demnit??ile mele ulterioare avocatura m-a ajutat mult ?i a fost baza activit??ii mele ca senator.(?) Eu nu am pierdut nicio b?t?lie ?n Senat datorit? activit??ii mele de avocat. Nu m-am angajat niciodat? ?n dispute ?n Senat pe care riscam sa le pierd?.

?Ast?zi se constat? cam mult? mediocritate ?i insuficient? preg?tire ?n legiferare ?i de aici vin desele schimb?ri legislative?.

?V-a? adresa o rug?minte: avocatul a fost ?n perioada anterioar? comunismului foarte prezent ?n via?a social?, politic?, public?, cultural? a localit??ii(?) Este bine s? fi?i mai activi ?n via?a public?, politic?, civic?, ?mp?rt??ind ?i conduc?nd, inspir?nd ?i orient?nd preocup?rile concet??enilor dvs?.

Dl.decan Ion Turculeanu : ?V? mul?umesc, d-le ministru pentru frumoasa pledoarie pentru profesia de avocat?.

?Cu privire la legea 202/2010 dezb?tut? la conferin?a anterioar?, ne-am fi asumat dificult??ile acestei legi, responsabilit??ile noi, dac?, corelativ cu ele, am fi avut ?i o extindere a activit??ilor ?i nicidecum o restr?ngere. Ar fi banal s? m? refer aici doar la institu?ia divor?ului. Noi avoca?ii am fi putut face foarte multe. Se ?tie c? oamenii nu cunosc, nu citesc legile. Nu ?n?eleg de ce nu a fost introdus? obligativitatea prezen?ei avocatului m?car ?n c?ile de atac, dac? nu chiar la fondul cauzei?.

Dl. conf. univ dr. avocat Lucian S?uleanu : ?Alegerea titlului conferin?ei (?Avocatura: profesie sau afacere?) nu este ?nt?mpl?toare, ea fiind f?cut? ?n decembrie 2010 pornind de la actualitatea temei ?i necesitatea dezbaterii, dovad? fiind ?i organizarea de c?tre UIA pe 15-16 aprilie 2011 la Porto (Portogalia) a unui seminar pe aceast? tem?: ?The Business of Law and the Profession of Law?.

?Nu este u?or a trage o concluzie, ?ntr-un sens sau altul ?i cu siguran?? mul?i avoca?i sus?in c? avocatura este doar o profesie, cum, de altfel, sunt ?i mul?i avoca?i ce consider? avocatura doar o afacere. Mai mult, constat?m c? aceast? dihotomie cap?t? uneori accente dramatice.?

?Intr-un studiu se retine ca: ?evolu?ia profesiei legale de avocat este puternic marcat? de amplificarea f?r? precedent a activit??ii normative, care determin? o nou? conota?ie ?i o nou? valoare profesiei de avocat , dar si de evolu?ia sa c?tre mediul economic.?

?Mai ?nt?i de toate trebuie s? identific?m: 1.statutul actual al avocatului ?i rela?iile din interiorul breslei (factori interni); 2.influen?a mediului social ?i economic (factori externi); 3. solu?ii.? A? pleca de la a contura condi?ia actual? a avocatului de la un articol publicat de c?tre decanul Baroului Paris, dl. Cr. Chari?re Bournazel : ?Dup? 22 de ani de avocatur? venitul unui avocat este de 850 de euro pe lun?. A?adar, dup? mult timp, avocatul nu mai este acel mare burghez care-i f?cea onoare clientului s?u de a-l primi. Sistemul actual este hiperelitist, ?n care o minoritate tr?ie?te ?n ?El Dorado? ?i al?ii, marea majoritate a avoca?ilor, c?reia i se ?conserv? rangurile? de profesie liberal?, sunt ?n curs de pauperizare.(?) La ace?ti juri?ti ?n rob? neagr? prin urmare exist? ?n fiecare an mai mul?i boga?i ?i, totodat?, mai mul?i s?raci, cu un venit mediu incredibil de mic pentru acest nivel de studii, ?n condi?iile ?n care ?n ultimii 15 ani num?rul avoca?ilor s-a dublat dep??ind 50.000?.

Dl. Marin Voicu, avocat ?n Baroul Bucure?ti, fost judec?tor CEDO, ?ntr-un studiu re?ine: ??c?teva ?case? de avoca?i se autoprezint?, ?n principal, prin portofoliile de firme asistate, ?ntre care unele multina?ionale ?i prin cifrele de afaceri (?) ?nt?lnim c??iva parteneri ?i zeci (chiar sute) de salaria?i, cluburi care, de regul?, ?n ?acord? cu guvernan?ii ?i v?rfurile administra?iilor locale ?i-au ?mp?r?it ?marea pia?? a asisten?ei avoca?iale. Marea majoritate, ?n care tinerii ocup? ponderea, realizeaz? venituri modeste, sunt ?abona?i? la oficii, se afl? ?n situa?ia jenant? de a nu-?i putea achita nici m?car taxele la barou, f?r? a avea o minim? infrastructur? de sediu ?i alerg?nd zilnic de la o instan?? la alta?.

Cauzele condi?iei actuale (adica apari?ia ?i accentuarea pauperiz?rii majoritatii avoca?ilor ?i, pe de alt? parte, conturarea unui mic procent de avoca?i cu venituri foarte mari ) sunt u?or de ?ntrez?rit: num?r mare de avoca?i, condi?iile economice nu foarte bune, lipsa unui ajutor real din partea statutului, dar ?i o pasivitate ?n g?sirea unor solu?ii la nivelul breslei.(…) Se observ? conturarea unor diferen?e chiar la nivelul barourilor, diferen?e ce pornesc tot de la factori social ?i economici.

Constat?m o depersonalizare a rela?iilor dintre avoca?i, ?ns? efectul contrar ?l observ?m ?n ?nt?rirea structural? a breslei; modalitatea clasic? de rela?ionare/raportare avocat – barou dispare, locul acesteia fiind luat de alte forme de interac?iuni (informa?ii oferite de barou pe pagina sa web, organizarea unor conferin?e ori evenimente mondene).

?De ce ne-ar fi fric? s? recunoa?tem c? avocatura este ?i o afacere? ?i cui i-ar d?una s? recunoa?tem a?a ceva? Temerea porne?te chiar de la sensurile cuv?ntului ?afacere?. Nu cred c? acest cuv?nt ?afacere? trebuie s? fie interpretat ?ntr-un sens peiorativ; nu discut?m despre ?comer?? – termen ce ?nseamn? cu totul altceva at?t juridic ?i economic, dar ?i metaforic.?

?Introducerea societ??ii profesionale cu r?spundere limitat? ca ?i societate civil? cu personalitate juridic? vine ?n ?nt?mpinarea rezolv?rii unor probleme ce ?in de dezvoltarea activit??ii. Solu?ia dep??irii situa?iei actuale este ?n adoptarea unor reguli/proceduri specifice sau apropiate mediului de afaceri.?

?Dezvoltarea economic? impune readaptarea practicilor ?n profesie, aceasta fiind marcat? ireversibil de noul context economic. Chiar dac? renumele unui avocat r?m?ne cea mai bun? garan?ie pentru p?strarea clien?ilor ?i cre?terea num?rului lor, totu?i a face fa?? noilor condi?ii impune g?sirea unor solu?ii practice optime at?t structurale la nivel de profesie, dar ?i la nivel individual (management).

Evident c? solu?iile la problemele actuale (?n contextul cre?terii num?rului de avoca?i ?i unei clientele restr?nse sau paupere) trebuie reg?ndit?, activitatea avocatului (serviciile/activit??ile) cu scopul l?rgirii ?n fapt a pie?ei. Unele din aceste solu?ii sunt la latitudinea avoca?ilor, altele depind de modific?ri legislative: specializarea s? fie recunoscut? statutar ?i exercitat? doar ?n urma unui examen pe respectivele ramuri de drept ; monopolul reprezent?rii legale, m?car par?iale cum exist? ?n anumite state ale U.E. ?n fa?a instan?elor supreme (..); stabilirea unor onorarii minimale.?.

?Au crescut costurile unui proces ?i m? refer, ?n primul r?nd, la nivelul taxelor de timbru ?n cazul litigiilor evaluabile, oare avocatul nu ar putea s? ?ncaseze un onorariu minimal la nivelul taxei de timbru??

? Se impune ?conturarea unui regim fiscal adaptat la specificul avocaturii: nu exist? un regim clar al deductibilit??ilor fiscale?. (…) Se observ? tendin?a legiuitorului din anumite puncte de vedere de a ne aplica regulile specifice activit??ilor economice ?i sub anumite aspecte nereglementarea corespunz?toare a unor institu?ii juridice adaptate specificului ?i scopului avocaturii?.

?Infla?ia normativ? face imposibil? asigurarea unei reprezent?ri juridice/consultan?e de un singur avocat pe toate ramurile de drept. Se impune reinventarea modului de gestionare a activit??ii ?i urm?rind acest ?el urmeaz? a avea loc o transformare cantitativ? (mai multe societ??i de avocatur? puternice capabile s? sus?in? mai multe specializ?ri, mai mul?i avoca?i, cu investi?ii imobiliare ?i mobiliare adecvate), dar ?i calitativ?. Trebuie s? identific?m ?i s? ?nt?rim elementele ce configureaz? actuala pozi?ie a avocatului. Specializarea ?i consultan?a juridic?, adic? a oferi unui client un sprijin privitor la probleme sale implic? ?i o responsabilizare a profesiei?.

?Concluzion?nd, nu cred c? trebuie s? punem pre? pe o simpl? diferen?ie: profesie sau afacere. Este doar o problem? terminologic?. Esen?a trebuie c?utat? ?n alt? parte: ?n modul ?n care noi, avoca?ii, ?n?elegem s? face datoria at?t pentru a atinge scopul social, dar ?i pentru asigurarea bun?st?rii personale ?i a tuturor celor din breasl?.?

D-na Marin-Vladulescu Floriana, Consiler UNBR, Decan Baroul V?lcea: ?V? felicit d-le decan pentru tema aleas?, v? felicit d-le Sauleanu pentru cele sustinute. Pentru noi sunt tot felul de nelinisti care apar ca urmare a modificarilor legislative, a modificarilor legii profesiei de avocat?.

?V? v?d mul?i tineri aici. Ca s? po?i s? acoperi ?ntreaga problematic? a profesiei de avocat, tinerii ar trebui s? se implice foarte mult cu ideile pe care le au, cu propuneri de lege ferenda, ajut?nd Consiliul Baroului si decanatul. In perspectiva Congresului avoca?ilor ar fi foarte interesant s? se dezbat? chestiuni importante, care s? fie benefice profesiei de avocat. Numai prin solidaritate putem reu?i. Chiar dac? exist? aceast? dihotomie – profesie sau afacere- eu cred c? cele dou? pot coexista foarte bine: numai un avocat foarte bine preg?tit poate s? reziste ?n aceast? profesie dur?, dar, pe de alt? parte, trebuie sa fii ?i foarte bun manager. Nu po?i s? reu?e?ti dac? nu po?i s?-?i gestionezi propriul cabinet, av?nd ?n vedere c? marea majoritate ??i desfa?oar? activitatea ?n aceast? form? individual??.

? Baroul V?lcea a avut ini?iativa unor astfel de conferin?e ?nainte de a fi reglementat? obligativitatea preg?tirii profesionale continue, pentru c? am sim?it nevoia ca avoca?ii s? se preg?teasc?. ?

Dl. Decan Ion Turculeanu: ?C?nd am pus bazele Centrului Teritorial Craiovanu am anticipat c?,prin modificarea Legii nr. 51/1995, Centrele se vor ocupa de tot ceea ce ?nseamn? ?nv???m?ntul ini?ial ?i continuu ?n profesie?.

D-na Monica Livescu, Consiler UNBR, Prodecanul Baroului V?lcea: ?Am onoarea s? fac prezentarea c?r?ii d-nei Bianca Predescu. Aparitia acestei c?r?i ca ?i na?terea unui copil este un prilej de bucurie. Spun acest lucru pentru c? orice noua apari?ie de carte ?n general, dar ?i ?n materia special? a dreptului, este un nou ?nceput. Chiar dac? ea se bazeaz? pe experien?a ?nainta?ilor, la care se refer? chiar ?n ?argumentul? c?r?ii ?i am ?n vedere autori de referint? ca Tudor R. Popescu, Ion Filipescu, profesioni?ti pe care unii dintre noi i-am avut ca profesori, cred c? aceast? carte se ?nscrie ?i ea ?n aceast? panoplie de mari purt?tori de cuv?nt ai dreptului, mai ales ?n acest domeniu at?t de complex al dreptului international privat.

Cei care am studiat ?nainte de 1989 dreptul interna?ional privat, ni se p?rea o materie arid?, f?r? leg?tur? cu realit??ile practice ale acelor ani ?i de aceea poate nu era la fel de ?ndr?git? ca alte materii mai spectaculoase cum este penalul, care ?i atrage prin elementele de senzational pe mul?i dintre tinerii care ?nva?? ?ntr-ale dreptului. Realitatea zilelor de azi ne impune ?ns? o cu totul alt? abordare. Globalizarea a devenit un cuv?nt la ordinea zilei, intrarea ?n spa?iul Schengen, emigra?ia rom?neasc? masiv? dupa 1989, ?n special ?n ??rile Uniunii Europene, toate aceste elemente impun o cu totul alt? abordare a dreptului interna?ional privat. D-na Bianca Predescu a ?ndr?znit cu mult curaj, cu for??, ?n maniera pe care i-o cunoa?tem, s? abordeze aceast? problematic? deosebit de complex? ?i de vast?. Cred ca pu?ini autori doctrinari au curajul s? se apuce de un asemenea tratat. F?r? a face aici semantic?, il numesc ?tratat? pentru c?, de?i este intitulat cu modestie, ?curs universitar?, prin maniera de abordare special?, prin problematica complex?, prin trimiterile la doctrina rom?neasc?, dar, mai ales, str?in?, cum era ?i normal ?ntr-o asemenea materie specific?, aceasta carte se poate numi tratat, din cele de referin??, care vor r?m?ne ?n asemenea manier? calificate ?i pentru viitor.

Sunt avocat din 1989 ?i, ?n ultimii ani, m-am confruntat ca ?i poate mul?i dintre dumneavostr?, cu o serie de litigii deosebit de complexe, ?n care cunoa?terea no?iunilor de drept interna?ional privat ajunge s? fie tot mai necesar? pentru aplicarea ?n cauzele cu care ne confrunt?m.

De aceea, pledoaria mea este pentru aceast? carte sub aspectul c?, fiecare dintre noi s? o aib? ?n bibliotec?, ?i nu numai, s? o citeasc?, s? se raporteze la ea ca la o lucrare pe care te po?i baza ?n totalitate c?nd te confrun?i cu astfel de probleme. O asemenea carte poate s? ?nsemne ?cre?terea? mai multor genera?ii de ?copii?, ?i am ?n vedere nu numai studen?ii, ci ?i cei care ne form?m continuu, p?n? c?nd ie?im din aceast? profesie. G?sim aici semin?ele necesare pentru a le pune ?ntr-un p?m?nt roditor, respectiv cauzele noastre concrete, problemele celor care apeleaz? la serviciile noastre pentru a le g?si rezolvarea acestora.

Am s? v? spun cum am ajuns s? fac prezentarea c?r?ii : acum doua saptamani, lucr?nd la un caz complex, c?utam ?n libr?rii doctrin? pentru rezolvarea unora dintre problemele cazului, fiind un caz cu elemente de extraneitate, care implica inclusiv aplicarea unor norme conflictuale. Am g?sit cartea d-nei Predescu, am g?sit ideile care s? m? ajute ?n solu?iile pe care urma s? le propun ?n acel caz. Am sunat-o pe dna Bianca Predescu, spunandu-i: ?O asemenea carte trebuie sa aib? o apari?ie pe m?sura solu?iilor pe care ni le aduce nou?, practicienilor?. De aceea, o recomand cu c?ldur?, v? va fi de folos ?n orice demers juridic pe care ?l ve?i avea ?i care va avea o leg?tur? cu dreptul interna?ional privat. Ve?i reg?si aici nu numai chestiuni pur tehnice, ci este chiar o lectur? placut?: de la cazul prin?ului Bibescu ? Bauffremont, care a generat prima ?cauz? pilot? ?n termeni actuali, care a deschis ?n dreptul interna?ional privat teoriile asupra fraudei la lege. Tot aici ve?i putea citi despre alte spe?e celebre ?n dreptul interna?ional privat: ?succesiunea maltezului?, ?testamentul olandezului?, ?c?s?toria grecului ortodox?.

?Dac? atunci c?nd suntem studen?i ne dorim manuale cat mai sub?iri, c?nd suntem practicieni ne dorim c?r?i c?t mai detaliate, cu note de subsol ample, cu trimiteri la doctrin?, astfel ?nc?t s? ne fie un instrument c?t mai util, a?a cum este ?i acest tratat.

A?tept?m cu interes volumul 2, cuprinzand partea special? a tratatului?.

D-ra prof.univ.dr. Bianca Maria Carmen Predescu: ??n cele trei domenii ?n care activez ? profesia de avocat, catedra ?i politica, eu sunt un om curajos. Ini?iativa acestui moment apartine Monic?i Livescu, o persoan? deosebit?. M? bucur c? at?t avoca?ii din V?lcea, c?t ?i cei din Bucure?ti au un profesionist de acest calibru. Mul?umesc pentru colaborarea dintre noi, dintre cele dou? barouri membre ale Centrului teritorial I.N.P.P.A, le multumesc public c? am reu?it s? fiu actor pe aceea?i scen? cu Dan Puric, la teatrul ?Anton Pann? din Valcea, ceea ce e o ocazie mai rar? ?i le urez mult succes ?n continuare?.

?Am pornit de la o idee de baz? c?nd am scris cartea ?n formatul ini?ial. Sunt a treia genera?ie de avoca?i din familia mea. Am reusit s?-l continui nu numai pe tata, ci ?i pe bunicul meu, George Demetrescu Miulescu – autorul primei ?i singurei istorii a Baroului Dolj ? pe care promit s? o contiu?m?.

?Din respectul fa?? de ?nainta?i am scris cartea, dup? ce doi ani am citit toate c?r?ile de drept interna?ional privat ?i conexe aflate ?n foarte bogata bibliotec? a Baroului Dolj, ?ncep?nd cu Karl Friedrich von Savigny 1840-1841 ?i am scris, ca s? se vad? tot ce au g?ndit ?ninta?ii no?trii, f?r? de care noi, cei de azi, nu puteam avea judec??ile pe care le avem. In forma actual?, am continuat-o ?i cu ceea ce s-a supraadaugat din dreptul comunitar – dreptul institu?ional ?i dreptul material, pun?nd ?ntr-o lumin? real? modific?rile survenite ?n raporturile cu elementele de extraneitate pentru Uniunea European?. De aceea este interesant? forma actual?. Pentru c? a trebuit s? fiu pragmatic?, mi-am rezervat dreptul de a continua cu o parte special?, strict de drept interna?ional privat european, care, cred, c? va fi o lucrare foarte folositoare pentru avoca?i ?i nu numai pentru ei?.

??n timp am mai ?nv??at un lucru din politic?, anume c? orice activitate este mai ?nt?i una social? ?i trebuie s? te adresezi tuturor. Fa?? de complexitatea dreptului minterna?ional privat, pentru ca ?i cei mai pu?in studio?i s? r?m?n? cu ideile de baz?, ?n forma editat? de Wolters Kluwer am ad?ugat, la finalul fiec?rei sec?iuni, un rezumat al problemelor tratate?.

?M? bucur foarte mult c? structura at?t de activ? pe care Decanul Turculeanu o ?ine ?n func?ie ? Baroul Dolj, mi-a oferit posibilitatea de a organiza aceast? prezentare alaturi de cei apropia?i, colegii mei avoca?i. Prin toate ac?iunile din ultima perioad? am dovedit c? avocatura este o profesie, c? vrem s? fim la fel de respecta?i cum eram ?n perioada interbelic?. Pe viitor s? v? implica?i mai mult ?n politic?, ?n vederea cre?terii reale a calit??ii vie?ii. Dac? nu ai abilitatea ?i apoi abilitarea de a te face ascultat ?n orice confruntare, atunci s? nu te pl?ngi. Urez succes tuturor tinerilor avoca?i! Cere?i foarte mult de la voi ?i cu mult? putere ?mpinge?i orice structur? mai departe, mai departe, pentru c?, dac? stai s? ?i se dea, nu ?i se d? nimic, absolut nimic! ?tim asta foarte bine ?i din solu?iile ?i confrunt?rile de zi cu zi?.

Conferinta – Tehnica pledoariei

CONFERINTA

?Tehnica pledoariei?

La data de 23 octombrie 2010, in sala Teatrului de stat ?Anton Pann? din Ramnicu Valcea a avut loc Conferinta ?Tehnica pledoariei?.
Organizatori: Baroul Valcea, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, Centrul Teritorial Craiova al Institutului National de Pregatire si Perfectionare a Avocatilor.

Au participat peste 200 de avocati din barourile Valcea, Bucuresti, Constanta, Dolj, Arges precum si alte barouri, preocupati de perfectionarea tehnicilor de argumentare, respectiv ?cum sa comunici ca sa castigi?.

In cadrul conferintei a fost prezentat si dezbatut rezultatul anchetei sociologice: ?Opinii, preferinte si exigente profesionale ale magistratilor fata de activitatea avocatiala? realizata de Monica Livescu si Cult Market Research sub coordonarea prof.univ dr. Septimiu Chelcea, o personalitate de referinta a sociologiei romanesti.

Ancheta sociologica a fost receptata cu mare interes de catre participantii la conferinta.

Au sustinut prelegeri:

  1. Dan Puric ?Un alt mod de comunicare: de la inima la inima, de la cortex la cortex?
  2. Prof.univ.dr. Septimiu Chelcea
    ?Norme de redactare in comunicarea eficienta? si ?Strategii si tehnici de persuasiune?
  3. Lector INPPA av. Monica Livescu
    ?Pledoarie pentru pledoarie?
  4. Prof.univ.dr. Bianca Predescu
    ?Pledoaria ? stiinta sau arta??

Manifestarea a beneficiat si de prezenta Editurii si Librariei Hamangiu care a asigurat organizarea unui targ de carte juridica subsumata temei conferintei.

Conferinta a fost punctata cu 7 ore in cadrul activitatii de prefectionare continua, eliberandu-se certificate de participare.

Ancheta sociologica ?Opinii, preferinte si exigente profesionale ale magistratilor fata de activitatea avocatiala?

Conferinta – Hotararile pronuntate de CEDO impotriva Romaniei

CONFERINTA

„Hotararile pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului impotriva Romaniei. Analiza, consecinte, autoritati potential responsabile. Aplicarea procedurii hotararilor pilot pentru disfunctionalitati sistemice”

In data de 21 octombrie 2010, la sediul Academiei Romane, a avut loc Conferinta „Hotararile pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului impotriva Romaniei. Analiza, consecinte, autoritati potential responsabile. Aplicarea procedurii hotararilor pilot pentru disfunctionalitati sistemice” organizata de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetari Juridice din cadrul Academiei Romane, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Editura Universitara.

Cu acest prilej, a fost lansata lucrarea ?Hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauzele impotriva Romaniei din perioada 1994-2009. Analiza, consecinte, autoritati potential responsabile?, avandu-i ca autori pe: Dragos Calin, judecator – Curtea de Apel Bucuresti, Bianca Tandarescu, judecator – Curtea de Apel Bucuresti, Mihaela Vasiescu, judecator – Curtea de Apel Tirgu Mures, Paula-Andrada Cotovanu, judecator – Curtea de Apel Pitesti, Beatrice Ramascanu, judecator – Tribunalul Bucuresti, Ionut Militaru, judecator – Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, Serena Militaru, judecator – Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, Roxana Lacatusu, judecator – Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, Lucia Zaharia, judecator – Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, Lavinia Circiumaru, judecator – Judecatoria Constanta si Alexandra Lancranjan, procuror – Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti.

Lucrarea, avand peste 2200 de pagini in cinci volume, rezuma cauzele in care Romania a fost condamnata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, identifica autoritatile potential responsabile, precum si modul in care acestea s-au conformat si au reactionat, dupa pronuntarea hotararilor.

Desi autorii lucrarii sunt magistrati, puterea judecatoreasca nu este crutata, lucrarea fiind un important pas inainte in responsabilizarea tuturor autoritatilor, inclusiv a magistratilor, pentru imbunatatirea actului de justitie in Romania si evitarea altor condamnari la CEDO.

Au sustinut alocutiuni, receptate cu mare interes de catre cei prezenti – academicieni, profesori universitari, magistrati, avocati, politicieni – urmatorii autori ai lucrarii:
Dragos Calin, judecator – Curtea de Apel Bucuresti
Bianca Tandarescu, judecator – Curtea de Apel Bucuresti
Beatrice Ramascanu, judecator – Tribunalul Bucuresti
Ionut Militaru, judecator – Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti

Simpozion Analiza jurisprudentei CEDO

SIMPOZIONUL

?Analiza jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului in materia dreptului de proprietate. Admisibilitatea revendicarilor imobiliare directe prin prisma aplicarii Conventiei Europene a Drepturilor Omului.?

Simpozionul organizat de Baroul Valcea si Institutul National Pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor s-a desfasurat in statiunea Baile Olanesti, complexul Palat Olanesti, la data de 3 octombrie 2009.

Expunerile au fost urmatoarele:

  1. Elemente din jurisprudenta CEDO in materia dreptului la respectarea bunurilor sale ? Dagalita Adriana ? referent al Curtii Europene a Drepturilor Omului
  2. Admisibilitatea revendicarii directe (imobiliare) prin prisma aplicarii dispozitiilor Conventiei ? lector INPPA av. Livescu Elena Monica, (au fost abordate si cateva aspecte ale accesibilitatii si previzibilitatii normelor, practicii si procedurilor interne ca premise ale respectarii Conventiei in materia dreptului de proprietate);
  3. Incalcari ale art.1 din Primul Protocol aditional la C.E.D.O. decurgand din neexecutarea hotararilor judecatoresti (referentul isi propune a aborda situatiile si spetele legate de imobilele nationalizate, Fond Proprietatea, fond funciarrefuzul comisiilor de aplicare a legii 18/1991, litigii de munca, drept de autor) ? asist.univ.drd.av. Anelis-Vanina Istratescu;
  4. Unele aspecte ale actiunii in revendicare reflectate in jurisprudenta C.E.D.O. ? Dr. Eugenia Marin, judecator al Inaltei Cuti de Casatie si Justitie.
  5. Incalcarile aduse dreptului de acces la justitie si dreptului de proprietate prin legea 278/2009 de modificare a legii taxelor judiciare de timbru ? av. Livescu Elena Monica, lector INPPA; av. Marin Vladulescu Floriana, lector INPPA.
  6. Prevederile Conven?iei europene, art.1 din primul Protocol adi?ional ?i jurispruden?a Cur?ii Europene a Drepturilor Omului reflectate ?n Deciziile Cur?ii Constitu?ionale a Rom?nieiProf. univ. dr. Bianca Maria Carmen Predescu, lector INPPA
  7. Procedura in fata CEDOdiscutarea unor cazuri practice pentru determinarea modului de intocmire al cererii introductive si stabilirea modului de incadrare si argumentare al incalcarilor drepturilor prevazute de Conventie – Dagalita Adriana ? referent al Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Fata de actualitatea subiectului abordat in cadrul simpozionului si nevoia unei largi dezbateri intre partenerii la actul de justitie au fost invitati si membrii ai conducerii U.N.B.R, ai conducerii I.C.C.J., presedinti ai instantelor din raza Curtii de Apel Pitesti, decani ai Barourilor, membrii ai Parlamentului Romaniei.

Dintre invitatii care au luat cuvantul mentionam:
Prof.Univ.Dr. Nicolae Popa, fost Presedinte al Inaltei Curi de Casatie si Justitie
Prof.Univ.Dr.Dan Drosu Saguna, fost Presedinte al Curtii de Conturi a Romaniei.

Au participat peste 250 de avocati din barourile: Valcea, Bucuresti, Constanta, Arges, Dolj, Calarasi, Sibiu, Gorj, Olt.

In calendarul Simpozionului a figurat si lansarea cartii editata de editura Hamangiu: ?Actiunea in revendicare? ? autor Eugenia Marin, judecator la ICCJ.

Manifestarea a beneficiat de participarea mai multor edituri de carte juridica: Hamangiu, Universul Juridic, Wolters Kluwer.

Relatare pe larg de la fata locului

Mapa simpozion – textul expunerilor

Copyright © 2016 Livescu & Asociatii. Toate drepturile rezervate.