Administrarea probelor in materia civila

ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE ALE ADMINISTRARII PROBELOR IN MATERIE CIVILA

APLICABILITATEA REGULAMENTULUI (CE) NR.1206/2001 AL CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE PRIVIND COOPERAREA INTRE INSTANTELE STATELOR MEMBRE IN DOMENIUL OBTINERII DE PROBE IN MATERIE CIVILA

Avocat Monica Livescu
Lector INPPA

I. Notiuni
1.Probe:

In sens larg ? actiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui anumit fapt, mijlocul legal prin care se poate stabili faptul care trebuie dovedit, rezultatul obtinut prin folosirea mijloacelor de proba.

sens restrans ? mijlocul de proba prin care se poate dovedi un raport juridic.

2. Mijloacele de proba: inscrisuri, martori, prezumtii, marturisirea, expertiza, cercetarea la fata locului.

II. Administrarea probelor implica analiza a 3 aspecte: propunerea probelor, incuviintarea probelor, reguli de administrare propiu-zisa a probelor.
1. Propunerea probelor

Reclamantul propune prin cererea de chemare in judecata (art. 112 pct.5 Cod proc.civ.) , la prima zi de infatisare (art. 132 al.1 teza I Cod proc.civ.) sau prin intampinarea la eventuala cerere reconventionala a paratului (art.132 alin. final).

Paratul propune probele prin intampinare (art.115 pct.3 Cod proc.civ.), prin cererea reconventionala (art.119 alin.2 Cod proc.civ.) sau la prima zi de infatisare.

Intervenientul propune probele prin cererea de interventie (art.50 alin.1 Cod proc.civ.).

Sanctiunea nepropunerii probelor in modalitatile aratate atrage decaderea din dreptul de a le propune si administra, in temeiul disp. art. 138 alin.1 Cod proc.civ. Textul este dispozitiv, prin urmare daca partea careia i se opune proba nu ridica exceptia decaderii la prima zi de infatisare urmatoare, atunci nu mai opereaza sanctiunea. Prin urmare, instanta nu va putea respinge din oficiu o proba ca tardiva.

Vizualizeaza intregul articol

Copyright © 2016 Livescu & Asociatii. Toate drepturile rezervate.