FAQ - Insolventa

INSOLVENTA

1. Care sunt conditiile de admisibilitate a unei cereri de deschidere a procedurii insolventei?
2. Recuperari creante. Actiune in pretentii urmata de executare silita potrivit codului de procedura civila sau cerere de deschidere a procedurii insolventei?
3. Ce se intampla cu actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, dupa data deschiderii procedurii insolventei?
4. Care este efectul introducerii unei exceptii de neconstitutionalitate in cadrul unei cereri de deschidere a procedurii insolventei?

1. Care sunt conditiile de admisibilitate a unei cereri de deschidere a procedurii insolventei?
Trebuie precizat inca de la inceput ca deschiderea procedurii insolventei poate fi solicitata de catre creditor dar si de catre debitor.
In cazul in care creditorul este cel care solicita deschiderea procedurii insolventei debitorului sau, creanta acestuia trebuie sa certa, lichida si exigibila (scadenta) de mai mult de 30 de zile. De asemenea, este util de mentionat ca, potrivit art. 3 pct. 12 din legea 85/2006, creanta trebuie sa respecte valoarea – prag, care, potrivit legii, reprezinta valoarea minima a unei creante, respectiv 10.000 lei, iar in cazul salariatilor, valoarea minima este de 6 salarii medii pe economie.
In cazul in care debitorul este cel care solicita deschiderea procedurii insolventei, trebuie mentionat ca nu orice persoana fizica sau juridica de drept privat poate fi subiect al procedurii insolventei, ci numai acei debitori care fac parte din categoriile enumerate la art. 1 din Legea 85/2006 . Pentru ca astfel de cerere sa fie admisibila trebuie ca starea patrimoniului debitorilor, persoane fizice sau juridice de drept privat, comercianti sau necomercianti, enumerati intr-una din categoriile reglementate de art. 1 din lege, trebuie sa se caracterizeze prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Av. Claudiu Iordache

2. Recuperari creante. Actiune in pretentii urmata de executare silita potrivit codului de procedura civila sau cerere de deschidere a procedurii insolventei?
Alegerea caii ce trebuie urmata in recuperarea unei creante implica un studiu complex al spetei cu care ne confruntam. Pentru a lua decizia corecta, trebuie sa pornim de la a enunta avantajele si dezavantajele fiecarei actiuni, privindu-le comparativ. Un prim aspect ce trebuie mentionat este ca o actiune in pretentii se timbreaza la valoare, in timp ce o cerere de deschidere a procedurii insolventei se timbreaza cu 39 lei, indiferent de valoarea debitului.
Odata deschisa procedura insolventei, recuperarea creantei (in cazul in care este vorba despre o creanta negarantata) este mult mai grea, intrucat creditorul vine in concurs cu alti creditori, unii dintre acestia avand creante garantate, privilegiate. In cadrul procedurii insolventei, in urma vanzarii bunurilor debitoarei pentru satisfacerea creantelor creditorilor, trebuie sa se respecte o anumita ordine de distribuire a sumelor provenite din lichidarea patrimoniului asa cum este prevazuta in art. 123 din Legea 85/2006. In aceasta situatie exista riscul ca un creditor ce detine o creanta chirografara(negarantata) sa nu o poata incasa in totalitate. De aceea in situatia in care pasivul debitoarei depaseste activul este de preferat sa se aleaga calea executarii silite inainte de a proceda la introducerea cererii de deschidere a procedurii insolventei.
In cazul in care se admite cererea de deschidere a procedurii insolventei, potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006, orice executare silita impotriva patrimoniului debitoarei, in afara procedurii insolventei, se suspenda de drept. Astfel indiferent cate executari silite au fost pornite impotriva patrimoniului debitoarei, toate se suspenda de drept.
Av. Claudiu Iordache

3. Ce se intampla cu actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, dupa data deschiderii procedurii insolventei?
Legea 85/2006 prevede unul dintre principalele efecte ale deschiderii procedurii, aratand in art. 36 ca, la data deschiderii procedurii, se suspenda, ope legis, toate actiunile fie judiciare fie extrajudiciare, pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor acestuia. Art. 36 se aplica numai in privinta actiunilor care au ca obiect realizarea creantelor creditorilor, si nu si actiunilor care au alt obiect. Singura exceptie de la dispozitiile art. 36 este prevazuta in art. 52 din legea insolventei si anume cazul in care prin actiunea formulata de catre creditor in realizarea creantei sale se invoca compensarea cu creanta debitorului asupra sa. Pentru a putea opera aceasta exceptie, conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala trebuie sa fie indeplinite la data deschiderii procedurii.
Av. Claudiu Iordache

4. Care este efectul introducerii unei exceptii de neconstitutionalitate in cadrul unei cereri de deschidere a procedurii insolventei?
Problema interpretarii art. 8 alin. 7 din Legea 85/ 2006 apare numai in situatia in care exceptia de neconstitutionalitate ridicata a facut obiectul cel putin al unei decizii pronuntate de catre Curtea Constitutionala si evident instanta a respins-o. In acest caz se aplica dispozitiile Legii 85/2006 privind procedura insolventei sau dispozitiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale? Consideram ca pana la deschiderea procedurii insolventei se aplica Legea 47/1992, urmand ca dosarul in care a fost invocata exceptia sa fie suspendat si trimis spre solutionare Curtii Constitutionale. Din momentul deschiderii procedurii insolventei, judecatorul sindic va face aplicarea dispozitiilor art 8 alin 7 si va avea posibilitatea sa decida daca va suspenda dosarul sau va continua procedura.
Av. Claudiu Iordache